Plantele carnivore şi lecţia despre supravieţuire

 Expoziţia „Plante carnivore”, deschisă, luni, la Muzeul de Ştiinţele Naturii, reprezintă o premieră dedicată celor care doresc să afle informaţii inedite despre anumite plante care trăiesc mai ales în Australia, America de Sud sau de Nord. Sunt plante care, prin natura lor, sunt adaptate condiţiilor din pământul mai puţin roditor şi, pentru a supravieţui, se hrănesc cu vietăţi. Oamenii de ştiinţă au identificat, până acum, cinci mecanisme diferite de imobilizare a prăzii: „capcana urnă”, „capcana de muşte” lipicioasă, „capcana vezică”, „capcana tirbuşon” şi „capcana cu arc”. În expoziţia de la Suceava pot fi observate câteva dintre ele în imaginile de pe planşele uriaşe postate pe perete sau vii, în 24 de ghivece amplasate în vitrine de sticlă, la etajul muzeului.

„Există patru genuri de plante carnivore care cresc în România – Roua cerului sau Drossera, Foaie grasă sau Pinguicula şi alte două plante carnivore de baltă, Pătrăţelul bălţilor şi Roata apelor. Expoziţia noastră prezintă însă plante carnivore care trăiesc pe alte meleaguri, mai ales în Australia, în America de Sud şi în America de Nord. Am ales această tematică a expoziţiei temporare pentru că este un subiect incitant, unic. Plantele carnivore sunt organisme vegetale cu adaptări, capabilităţi şi înfăţişări de animal, care trăiesc într-un sol extrem de sărac în nutrimente” a explicat coordonatoarea expoziţiei, doctor în biologie Florentina Carmen Oleniuc. Ea ne-a spus că solul în care trăiesc aceste plante nu le permite dezvoltarea, astfel că şi-au transformat frunza în „capcană”, a căpătat peri, într-un „infundibul” sau vază, care conţine enzime sau bacterii, ori şi una şi alta, cu care prind de la insecte de dimensiuni mici până la şobolani. Planta care poate prinde spre a se hrăni chiar şi un şobolan a fost denumită „planta ulcior” de cei care au descoperit-o. „Ea are două stadii de viaţă, unul în care planta se află în pământ şi este de dimensiuni foarte mici, apoi un stadiu în care ea devine liană, iar atunci când temperatura e excesivă capcana e mai mare şi intră în ea chiar un şobolan” a precizat Florentina Oleniuc. Ea a prezentat, pe rând, plantele carnivore vii: Planta cobră sau Darlingtonia californica, „cu frunza sub formă de cornet, cu glugă care prezintă celule transparente la partea posterioară, astfel că, atunci când insecta intră în cornet şi gluga e perfect dezvoltată, insecta nu mai poate ieşi şi ajunge la fundul cornetului, unde se prinde în lichidul cu enzime”. Pinguicula sau Foaie grasă, din America de Sud, are frunzele mult mai cărnoase şi mai mari, cu ceară, şi se înfăşoară ca un sul când prinde gâza. Planta gulerată arată ca o cămaşă rusească cu guler tunică. „Pe această tunică se găsesc peri şi glande nectarifere, gâza vine să soarbă nectarul, dar alunecă în partea interioară şi nu mai are nicio şansă de scăpare”. Dionaea sau Capcana venusiană zburătoare are „cea mai rapidă acţiune de prindere a prăzii”, spune biologul şi face un mic experiment lângă microscopul aflat în expoziţie, folosind un obiect mic în loc de insectă: „Acesta este peţiolul, aceasta este frunza; orice gâză care ar veni s-ar prinde în frunză ca şi cum ar fi cotorul unei cărţi sau un fermoar”.

Plantele carnivore vii din expoziţie au nevoie de anumite condiţii de temperatură şi lumină, dar şi de hrană. Dr. Florentina Oleniuc prinde fluturaşi de noapte, musculiţe de oţet sau ţânţari – în afara programului, acasă – şi îşi hrăneşte exemplarele din ghivecele de la muzeu. „Stau cu lumina aprinsă ca să pot prinde insectele, pentru că din ele plantele îşi iau azotul şi fosforul necesare înfloririi şi fructificării”.

Ea ne-a mai spus că în organizarea expoziţiei „Plante carnivore” s-a implicat întreg colectivul de la Muzeul de Ştiinţele Naturii şi conducerea Muzeului Bucovinei, de care aparţine. „Nimeni nu ştie partea ascunsă a organizării unei astfel de expoziţii şi cât se investeşte în ea” spune Florentina Oleniuc, referindu-se şi la aspectele de ordin financiar. Afişele şi toată logistica au fost asigurate de Muzeul Bucovinei, dar plantele, importate din Olanda, au fost comandate de la florării din ţară şi cumpărate din banii ei! Toate acestea pentru ca vizitatorii să şi vadă, în realitate, plante carnivore, plante care ne prezintă şi o lecţie dură, cea a supravieţuirii. „Aşteptăm la Muzeul de Ştiinţele Naturii, să viziteze expoziţia, copii mai mari şi mai mici, pentru că pasiunea pentru biologie se stârneşte atunci când eşti mic, cunoaşterea naturii şi respectarea mediului se învaţă din fragedă pruncie” a conchis Florentina Oleniuc.

Expoziţia poate fi vizitată până la jumătatea lunii iunie, programul de vizitare fiind între orele 10 şi 16, lunea, iar, de marţi până duminică, între orele 10 şi 18.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: