Un moment memorabil la Fălticeni:

„Dinastia Lovineştilor” cu acordarea Premiului Naţional pentru Critică Literară “E. Lovinescu” academicianului Eugen Simion

Binecuvântată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la sfârşitul lui aprilie 2017, la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni, s-a desfăşurat prima Conferinţă Naţională „Dinastia Lovineştilor”, organizată de instituţia-amfitrion sub auspiciile Primăriei şi Consiliului Local Fălticeni, împreună cu Asociaţia Culturală „Text şi discurs religios” din Iaşi şi în parteneriat cu Institutul de Teorie şi Istorie Literară „George Călinescu” al Academiei Române. Această binecuvântare şi intonarea Imnului Naţional de eleva Geanina Botezatu, de la Şcoala Militară Postliceală de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş” din Fălticeni, au instalat în sala Pictor „Aurel Băeşu” a Muzeului o atmosferă electrizată de sentimentul recunoştinţei şi al datoriei faţă de înaintaşi şi faţă de valorile spirituale şi culturale ale ţării noastre. Înaltpreasfinţitul şi-a exprimat preţuirea pentru această mutare vreme de două zile a Academiei Române la Fălticeni, iar nouă ne-a amintit de Centenarul Maestrului Ion Irimescu, în anul 2003, când starea sănătăţii marelui artist a generat în mintea noastră gândul, publicat în pagină de ziar, al posibilităţii prezenţei celei mai prestigioase instituţii ştiinţifice a României acasă, la ilustrul său membru. Însă, cum se ştie, Maestrul a făcut faţă minunat încercării celor o sută de ani de viaţă şi emoţiei de a fi elogiat de academicieni în chiar templul lor. ÎPS Pimen a ţinut de asemenea să-şi exprime personal gratitudinea faţă de fostul preşedinte al Academiei, Eugen Simion: „Vă mulţumim pentru ce aţi făcut pentru Lovineşti şi pentru neamul românesc, domnule acad. Eugen Simion! (…) Aveţi meritul şi recunoştinţa pentru că aţi slujit şi slujiţi cultura cu toate puterile!” Cel de-al doilea bunvenit, „cu mult respect şi foarte multă emoţie”, i-a aparţinut primarului, prof. Cătălin Coman, autorul propunerii de a i se acorda acad. Eugen Simion titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Fălticeni, care a văzut în Conferinţă unul din cele mai importante evenimente ale aşezării şi mulţumind tuturor celor care au contribuit la pregătirea lui, le-a mulţumit în mod special părintelui Teodor Brădăţanu, managerul Muzeului, şi notarului Dragoş Apostol, „nu numai pentru idee, ci şi pentru întregul arsenal de muncă”, încheind promiţător: “Vom continua. Sunt convins că Fălticeniul merită aşa ceva!”

Ca şi la aniversarea naşterii Maestrului Ion Irimescu, universitarul Aurel Buzincu, directorul Direcţiei pentru Cultură Suceava, a dat citire mesajului dr. Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, de reînnoire a regretului de a nu fi putut ajunge la Fălticeni şi de apreciere a Conferinţei pentru reîmprospătarea interesului pentru Lovineşti, „nu doar un bun provincial”, ci „o substanţă vie, activă, de cercetat şi de înţeles”.

Dar la Fălticeni, pentru „Dinastia Lovineştilor”, Academia Română a fost prezentă nu doar cu academicienii Maia Simionescu şi Eugen Lovinescu, ci şi cu o bună parte a echipei Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti, condus de acad. Eugen Simion. Din cadrul acesteia, prof. dr. Lucian Chişu, mărturisindu-se mişcat de cuvintele Imnului Naţional, „care nu se regăsesc în gesturile contemporanilor”, a făcut un elogiu locului III pe harta culturală a ţării, atribuit oraşului Fălticeni de G. Călinescu şi revendicat de mai multe aşezări, arătând că locul acesta „asigură energia primelor două”, că astfel devine „foarte important în metabolismul unei culturi” şi a amintit zâmbind zicerea lui Adrian Păunescu după o lungă înşiruire a personalităţilor zonei Fălticeni: „Cred că trebuie să plecăm acasă!” Dar accentul alocuţiunii sale a fost pus pe puternica legătură dintre acad. Eugen Simion şi E. Lovinescu, o legătură veche, generată de doctoratul pe care i l-a dedicat tânărul Eugen Simion, sub conducerea acad. Şerban Cioculescu, cunoscutul istoric literar şi universitar – figură promenintă, neuitată, şi a studenţiei noastre, a mea şi a colegului prof. univ. dr. Nicolae Mecu, azi membru al echipei Institutului -, pomenind de îmbrăţişarea care a încununat-o ca recunoaştere a calităţii sale excepţionale, dar şi ca „o predare de ştafetă”.

Deoarece oaspeţii se cunoşteau între ei, nu numai că nu s-a simţit nevoia unui ecuson în ceea ce-i priveşte, dar nici a unei minime auto/prezentări, necesare totuşi, întrucât în sală erau persoane nefamiliarizate cu figurile Domniilor Lor. De aceea, presupunând că s-a respectat programul, voi consemna în continuare intervenţia reprezentantului Asociaţiei Culturale „Text şi discurs religios” Iaşi ca fiind a prof. dr. Alexandru Gafton, de subliniere a unei activităţi rodnice concentrate în opt conferinţe naţionale şi de gratitudine pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, datorită căreia participanţii aveau să poposească la mănăstirile Probota şi Slatina şi să se bucure de valorile pe care le ocrotesc şi de ospitalitatea obştilor lor monahale, şi pentru instituţia-gazdă, „marcată de bunăcuviinţa a Maestrului Ion Irimescu, părintele spiritual al Conferinţei”. Lingvistul, filologul universitarul ieşean Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei, a dorit să alăture oraşului Fălticeni Blajul, de asemenea cu un trecut cultural deosebit şi de asemenea un spaţiu care a alimentat cu personalităţi ale istoriei, literaturii, culturii oraşele Bucureşti şi Iaşi, şi a subliniat onoarea pe care o aduce fălticenenilor prezenţa în aşezarea lor „a celui care a studiat cel mai bine Lovineştii”, convins că venirea aici a acad. Eugen Simion reprezintă un câştig pentru cultura municipiului şi zonei Fălticeni.

După acest cuvânt, relatarea noastră, cu promisiunea revenirii, se mută pe ideea, unanim acceptată, a unui premiu al acestei ediţii dintâi, acordat de organizatori şi decis de un juriu prezidat de Gheorghe Chivu. Premiul Naţional pentru Critică Literară „E. Lovinescu” a încununat prodigioasa şi complexa activitate a acad. Eugen Simion, „cel mai lovinescian dintre criticii noştri”, cum a afirmat Antonio Patraş, în Laudatio care a însoţit decernarea, cu o (inevitabil!) lungă listă de merite, dar şi cu o confesiune despre rolul important jucat de scrisul şi omul Eugen Simion în formarea sa şi încheiată cu o exclamaţie primită cu înţelepciune de moldovenii majoritari în lucrările Conferinţei: „Nasc şi în Valahia Oameni!” Surâzând, acad. Eugen Simion l-a parafrazat pe Caragiale, întrebându-l pe prof. Antonio Patraş dacă nu i se pare că l-a lăudat prea mult, „că mie nu mi se pare”, apoi cu gravitate şi-a exprimat convingerea că „generaţia nouă de critici este o generaţie strălucită. (…) Asta ne dă curaj!”

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: