Murăturile de Milişăuţi, sucul de mere de Fălticeni, păstrăvul afumat, caşcavalul, chişca şi afinata de Bucovina vor ajunge pe mesele consumatorilor din UE

> România se află „pe un loc neonorant” în Europa, cu doar patru produse tradiţionale atestate, până în 2020 în circuitul european urmând a fi introduse încă 14 produse, inclusiv din Suceava > „Cunosc potenţialul judeţului Suceava şi este păcat să nu profităm de acesta” a reliefat Ionuţ Diaconeasa, consilier al ministrului Agriculturii

 În cadrul unei campanii a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava a găzduit ieri o dezbatere pe marginea schemelor de calitate europene, cu accent pe promovarea pe piaţa Uniunii Europene a produselor tradiţionale româneşti, inclusiv a celor din judeţul Suceava. Participanţi au fost Ionuţ Diaconeasa, consilier al ministrului Agriculturii, Daniela Popa, consilier de specialitate în cadrul aceluiaşi minister, prof. dr. Mircea Oroian, decanul Facultăţii de Inginerie Alimentară a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, şi Ioan Corduneanu, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. De cealaltă parte, la acţiune au participat reprezentanţi ai producătorilor din domeniile vegetal, al cărnii şi laptelui, reprezentanţii administraţilor publice locale, ai grupurilor de acţiune locală, ai Consiliului Judeţean, precum şi ai altor instituţii.

Gazda manifestării, Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ), a precizat că judeţul Suceava are un potenţial deosebit în ceea ce priveşte produsele tradiţionale. Şeful DAJ a apreciat că în condiţiile în care de marile sărbători creştine ale neamului românesc turiştii sunt aşteptaţi cu toate „bunătăţile” culinare, existenţa şi dezvoltarea pensiunilor turistice constituie o alternativă pentru producătorii agricoli, inclusiv pentru cei de produse tradiţionale.

„Această întâlnire a fost organizată în ideea că vom mai face încă un pas, cât de mic, pentru mai bine în acest domeniu, în judeţul Suceava” a spus Haralampie Duţu.

Ionuţ Diaconeasa, consilier al ministrului Agriculturii, coordonator al campaniei de promovare a produselor tradiţionale româneşti, a precizat că ţara noastră se află, din acest punct de vedere, „pe un loc neonorant” în Europa, cu doar patru produse atestate. Consilierul a precizat că a venit în Suceava pentru identifica noi produse tradiţionale şi a face paşi concreţi de includere a acestora pe piaţa de profil. „La nivel naţional, vrem să creştem acest număr la 14 produse pe care intenţionăm să le introducem în circuitul european. Cunosc potenţialul judeţului Suceava şi este păcat să nu profităm de acesta” a precizat Diaconeasa.

Consilierul ministrului Agriculturii a subliniat că producătorii tradiţionali sunt „oarecum izolaţi”, menţionând că aceştia ar trebui să adere la schemele de calitate europene, care le oferă nu doar protecţia numelui şi originii geografice, ci şi promovare pe pieţele europene.

„Sper ca anul acesta să constituim în Suceava un grup aplicant pentru promovarea la nivel european a unui produs pe care îl stabilim de comun acord” a explicat Ionuţ Diaconeasa, consilier al lui Petre Daea, ministrul Agriculturii, punctând că asocierea ar trebui să fie punctul forte al producătorilor tradiţionali din această parte a ţării.

Doar prin asociere producătorii tradiţionali pot răzbate în lupta cu marile concerne

Prof. dr. Mircea Oroian, decanul Facultăţii de Inginerie Alimentară, consideră că produsele tradiţionale pot reprezenta viitorul micilor întreprinzători din domeniul alimentar sucevean, întrucât acestora le este greu să se bată „cu marile concerne” din domeniu.

„Nu este uşor să certificaţi un produs, dar eu consider că este şansa dumneavoastră să rezistaţi pe o piaţă concurenţială. Însă, doar prin asociere puteţi răzbate” s-a adresat celor prezenţi universitarul Mircea Oroian.

Daniela Popa, consilier de specialitate în cadrul Ministerului Agriculturii, a remarcat numărul mare al celor prezenţi, în comparaţie cu acţiunile desfăşurate în celelalte judeţe din ţară. Daniela Popa a menţionat că, în urma consultărilor, din judeţul Suceava propuneri de plasare în Uniunea Europeană s-au făcut în legătură cu unele produse tradiţionale precum murăturile de Milişăuţi, păstrăvul afumat de Bucovina, chişca de Bucovina, caşcavalul de Bucovina, afinata de Bucovina şi sucul de mere de Fălticeni.

„Produsul este făcut precum odinioară, ca la mama acasă”

La întâlnire a luat parte şi Cristina Şagău, producător de dulceaţă şi zacuscă, cu cinci produse tradiţionale atestate pe piaţa naţională. Este vorba despre dulceaţa de trandafir, dulceaţa de nuci verzi, dulceaţa de gutui, povirla şi dulceaţa de cireşe amare negre. Ea a evidenţiat că produsul tradiţional atestat este o marcă protejată de Ministerul Agriculturii, existând o mare diferenţă faţă de cel care apare piaţă.

„Produsul este făcut în casă, precum odinioară, ca la mama acasă, în ceaun de tuci, fără aditivi, conservanţi sau alte produse adăugate. Nu suntem novice în meserie, fiind pe piaţă de 3 ani. Lumea a început să ne cunoască prin intermediul Asociaţiei «Produs în Bucovina», mai ales pentru calitatea produselor noastre” ne-a spus Cristina Şagău, producător de produse tradiţionale din Sfântul Ilie, adăugând că speră ca, până în 2020, dulceaţa marcă proprie să pătrundă pe piaţa europeană.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: