O zi cu Ana Blandiana

Coboram spre Biserică în răcoarea dimineţii, sunau clopotele şi toaca, iar din dreapta, dinspre Brusturosul, îmi cânta cucul. Era ziua a doua de Paşti.

Am trăit o clipă de bucurie pe care nicio altă împrejurare nu mi-ar fi dat-o. În Biserică era frig, dar bine, începuse slujba şi printre creştinii care se bucurau de cântările Învierii era şi Ana Blandiana. Câteva zile petrecute în obştea noastră i-au fost de ajuns pentru a se integra, cu toată inima, în programul mănăstirii, şi cu postitul, şi cu rugăciunea, şi cu gândurile bune.

După Sfânta Liturghie, când eram la masa de obşte, Măicuţa noastră Stareţă, Stavrofora Irina Pântescu, i-a spus că o aşteaptă o altă bucurie. Ana Blandiana povestise cuiva, cu câteva zile în urmă, ce a însemnat pentru ea, poetă tânără, şi cu tot grupul de scriitori nemţeni, o noapte petrecută cu vorbă şi poveţe în chilia Părintelui Cleopa din Sihăstria Neamţului. Când a revenit, după 20 de ani, cu chip maturizat, dar tot cu inimă tânără, Părintele a recunoscut-o drept poeta fiică a Preotului Gheorghe Coman din Ardeal, care a mărturisit credinţa ortodoxă în închisorile comuniste.

Măicuţa a voit să-i facă o bucurie şi împreună cu Maica Gabriela am pornit toate trei spre Sihăstrie. Era o mare de lume. Dacă la noi, în mănăstirile din Bucovina, vin oamenii pentru picturile exterioare, la Mănăstirea Sihăstria merg pentru alinarea sufletelor lor, simţind mireasma puterii rugăciunilor.

Am urcat printre brazii drepţi ca lumânările şi am intrat cu sfială în cimitirul Mănăstirii. De departe se zărea chipul Părintelui şi se înţelegea că acolo se odihneşte după mulţimea care înconjura mormântul. Nimeni nu vorbea cu glas tare, toţi îi spuneau în gând şi durerile, dar şi nădejdile că rugăciunile pentru care bătuseră drumuri lungi li se vor auzi. Abia murmurând Hristos a înviat!, am completat armonia trilurilor păsărilor care slăveau şi ele pe Dumnezeu. Eu nu am intrat în chilia pe care o văzusem de multe ori când Părintele trăia şi revărsa izvor de înţelepciune prin cuvintele sale, ci m-am dus în Paraclisul Sfinţilor Ioachim şi Ana pentru a privi, pentru a câta oară, Icoana Maicii Domnului. Şi acum, ca şi în alte dăţi, am trăit plenar tristeţea că lacrima de pe obrazul Maicii Domnului cade şi pentru mine. După ce Ana Blandiana s-a salutat cu copiii din Câmpulung Moldovenesc, îmbrăcaţi în costume naţionale şi cântând cu toată dăruirea Hristos a înviat!, am pornit, prin Pipirig, spre Mănăstirea Petru Vodă.

Voiam să văd, ceea ce auzisem, că pe mormântul Părintelui sunt mereu flori proaspete, ca la Prislop (la Părintele Arsenie Boca). Acoperit cu trandafiri galbeni şi pe mijloc cu crucea din trandafiri roşii, contrastând cu albul marmurei şi cu chipul Părintelui Iustin, sub cerul liber cu nopţi răcoroase, florile erau vii de parcă atunci le răsădise cineva. Am privit cu respect dictonul, mărturisire de credinţă a Părintelui: Eu am mers în faţă cu Evanghelia şi în spate cu naţiunea. Mi-am amintit cuvintele de învăţătură pe care ni le spunea în chilia sa sau la noi la Voroneţ. Am intrat cutremurate în Biserică la întâlnirea cu Sfinţii închisorilor. La loc de cinste era Radu Gyr, poate coleg de celulă cu Părintele, dar erau şi alte nume pe care nu le auzisem, însă sigur Părintele le-a cunoscut. Spre cinstirea acestor eroi a ctitorit Părintele Iustin Mănăstirea, iar glasul clopotelor şi rugăciunile călugărilor sunt semne de recunoştinţă pentru jertfa lor.

Am pornit spre casă pe valea Bistriţei, cu sate gospodărite, turme de oi şi pomi ninşi de floare. Ana Blandiana rememora cu adâncă trăire vremurile când împreună cu Romulus Rusan străbătuse aceste locuri.

Când am ajuns acasă, după o călătorie ca de poveste, se rărise şi la noi zarva. Fusese o zi din sărbătoarea Sfintelor Paşti în care mii şi mii de creştini şi-au îndreptat paşii spre locurile binecuvântate ale mănăstirilor. Printre ei şi Ana Blandiana care văzuse larga lume, dar care a trăit bucuria de a fi acasă, în ţara noastră creştin-ortodoxă, împreună cu noi.

 Monahia ELENA SIMIONOVICI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: