Medicul primar psihiatru Alexandru Paziuc, doctor în ştiinţe medicale, a declarat pentru NewsBucovina că segmentul de vârstă afectat de depresie s-a lărgit în ultimii ani, ajungându-se ca boala să afecteze atât persoane vârstnice, cât şi persoane foarte tinere, unele chiar cu vârstă sub 20 de ani.
Paziuc a spus că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat încă din anii 2004-2005 că depresia va ajunge a doua cauză de morbiditate, după bolile cardiovasculare, iar la acea dată numărul bolnavilor de depresie cumula numărul total al bolnavilor cu HIV-SIDA, TBC, malarie etc.
El a mai spus că, din păcate, statisticile actuale demonstrează că „lumea se grăbeşte”, iar estimările respective ar putea fi atinse chiar înainte de anul 2020 şi de aceea OMS trage un semnal de alarmă faţă de acest flagel.
Medicul psihiatru a arătat că incidenţa mare a acestei boli generează „pierderi enorme” pentru societate, nu numai în ceea ce priveşte costurile directe legate de accesul pacientului la un serviciu medical, de internarea într-un spital sau de administrarea tratamentului, ci şi costurile indirecte, determinate de retragerea temporară din activitatea profesională a pacienţilor cu depresie, de concediile de boală, dar şi de problemele survenite în familie, în anturajul acestora, în comunitatea în care trăiesc.
Dr. Paziuc a precizat că printre factorii care favorizează apariţia depresiei se numără cei genetici, ce ţin de o vulnerabilitate a individului de a face faţă stresului extern, factorii psihologici, care ţin de educaţia persoanei, de familie, precum şi factorul social, considerat a fi cel mai important.
El a explicat că atunci când se vorbeşte despre factorii biologici care favorizează depresia se cunosc deja foarte bine mecanismele la nivel cerebral ce au loc în depresie, se pot identifica neurotransmiţătorii şi receptorii implicaţi în depresie, se poate spune că există deja „un medicament al depresiei”, însă tratarea şi recuperarea unui pacient diagnosticat cu această boală sunt complexe.
„Nu doar medicul psihiatru joacă un rol important în stabilirea diagnosticului şi tratarea bolii, ci şi mediul educaţional al persoanei, psihologul joacă un rol important, componenta socială, mediul în care pacientul trăieşte, valorile care îl dirijează în viaţă pe individ. Din păcate pentru România, dacă e să luăm în considerare acest factor social, mereu trăim cu o nesiguranţă a zilei de mâine, mereu vorbim de stres, de familii dezorganizate în urma pierderii locurilor de muncă sau prin emigrarea în alte ţări în căutarea unui loc de muncă, a unui trai, dar care lasă în urma lor fie părinţi, fie copii. Or acest lucru nu face altceva decât să genereze depresie şi să dezorganizeze copiii, care pot deveni în viitor pacienţi” a explicat Paziuc, subliniind că „nu întotdeauna banul ne face viaţa armonioasă”.
Medicul a spus că dacă pentru alte boli există anumite investigaţii şi analize medicale, care pot orienta specialistul în stabilirea unui diagnostic şi în depistarea unor cauze organice, în cazul depresiei diagnosticul se pune în urma unor discuţii cu persoana respectivă, iar medicul poate să identifice o stare de disconfort psihic, o tristeţe de multe ori nemotivată, o stare de adinamie, de astenie fizică, psihică, de perturbare a activităţii sexuale, de scăderea randamentului profesional.
„Pot să apară uşoare pierderi de memorie, lapsusuri, nu trebuie neglijate nici insomniile de adormire sau trezirile repetate pe parcursul nopţii, în care gândurile sunt mereu aceleaşi: ce fac mâine ori cum rezolv problema X sau Y?” a spus Paziuc.
El a amintit că, în anii trecuţi, medicii de familie au primit nişte teste generale care pot fi utile în depistarea bolii, în identificarea unor simptome, astfel încât aceştia să recomande pacientului un consult de specialitate la un medic psihiatru sau un examen psihologic, dar că, din păcate, medicii de familie „nu se implică suficient” în depistarea bolii.
Paziuc a spus că şi comunicarea non-verbală poate oferi medicului indicii care să-l ajute în conturarea unui diagnostic, pornind de la mimica pacientului, de la gestică şi până la modul în care se îmbracă sau culorile alese în vestimentaţie.
El a arătat că sunt şi medici de familie care încearcă să trateze această boală ţinând cont de cunoştinţele dobândite în facultate sau în timpul cursurilor post-universitare, însă nu întotdeauna rezultatul este cel aşteptat şi dorit.
„De ce? Repet: depresia nu se tratează doar cu o medicaţie, ci şi cu psihoterapie care să-l ajute pe pacient să depăşească momentul respectiv, iar importantă este şi identificarea cauzelor care au condus la această situaţie” a explicat Paziuc.
Medicul psihiatru a subliniat că principalul factor care favorizează apariţia depresiei îl reprezintă stresul, iar multă lume nu reuşeşte să considere stresul ca un proces normal.
„Ce înseamnă stresul? Trebuie să-l luăm ca pe un proces normal şi multă lume nu înţelege lucrul acesta. Suntem unde suntem tocmai datorită mecanismelor de apărare la stres, care sunt mecanisme de adaptare la o viaţă mereu în schimbare. Dacă această viaţă mereu schimbătoare are un ritm foarte rapid, aşa cum se întâmplă astăzi, aceste mecanisme de adaptare sunt depăşite şi devin nocive pentru organism şi tocmai această nocivitate înseamnă depresie şi tendinţă de somatizare, pentru că depresia nu reprezintă doar o stare psihică de disconfort, de tristeţe, depresia poate să însemne şi o somatizare a bolii, care se poate manifesta cu dureri în tot corpul, prin dureri lombare, epigastrice, prin senzaţie de ghem în stomac, senzaţie de nod în gât, prin dureri de cap frecvente” a spus medicul, adăugând că multe persoane merg să-şi trateze aceste dureri care, de fapt, nu au un substrat organic, ci au la bază o cauză psihologică, respectiv depresia sau stresul care au generat acest lucru.
Paziuc a menţionat că în prezent sunt multe medicamente care pot trata depresia, dar că încă există o mentalitate greşită faţă de această boală, şi anume că depresia nu se poate trata şi că apar multe recăderi.
El a explicat că recăderile apar atunci când pacientul aşteaptă ca doar medicaţia să-i rezolve starea de depresie şi nu pune accent pe cauză, arătând că în momentul în care persoana diagnosticată cu depresie hotărăşte că trebuie să schimbe ceva în atitudinea sa faţă de viaţă, faţă de muncă, atunci boala poate fi tratată.
Medicul primar psihiatru a atras atenţia că o depresie netratată se poate agrava cu fenomene psihotice, cu idei şi tendinţe suicidare, precizând că, din nefericire, aproape 15% dintre cei care se gândesc la suicid îl şi produc.
Depresia poate fi prevenită încă din şcoală
„Cel mai important lucru este prevenţia. Cum prevenim depresia? În primul rând, din şcoală. Trebuie să avem programe educaţionale care să înveţe indivizii să înfrunte stresul şi implicit să prevină depresia, apoi vorbim de identificarea acelor familii dezorganizate fie prin divorţ, fie prin plecarea în străinătate, dar şi a familiilor care au în interiorul lor anumite persoane cu disfuncţionalităţi, persoane care trebuie consiliate şi ajutate să înţeleagă şi să depăşească momentele respective. Prevenţia, chiar dacă pentru unii înseamnă un cost inutil, în timp, de fapt, evită costurile enorme, dacă ne gândim la costurile indirecte, la ceea ce pierde o societate prin perturbarea calităţii funcţionării unui individ” a declarat medicul Alexandru Paziuc.
El a arătat că deşi foarte mulţi vorbesc despre creşterea calităţii vieţii, mai ales politicienii, de fapt nimeni nu este preocupat de acest lucru, totul fiind mai mult la modul declarativ.
„Din punctul meu de vedere, mai ales pentru România, care a intrat în Uniunea Europeană, am sperat foarte mult în ultimii ani ca această intrare să fie şi o schimbare de evoluţie a ţării noastre. Acest lucru nu se întâmplă şi nu trebuie să fim de partea cuiva, e ceea ce trăim în fiecare zi, medici care pleacă din ţară, oameni care pleacă din ţară, iar dintre aceştia o parte se întorc în ţară ca să-i tratăm de depresie. Pentru că lumea trebuie să înţeleagă că acolo, poate, condiţiile sunt ele într-un fel sigure, ai un loc de muncă, ai un salariu, ai o legislaţie sigură, dar depărtarea de casă, depărtarea de familie, depărtarea de locurile unde ai fost educat nu îţi creează o stare de confort. Dacă în şcoală am învăţat despre Badea Cârţan care s-a întors şi a pupat pământul ţării, poate, săptămânal, noi avem persoane care vin şi spun că primul lucru pe care l-au făcut când s-au întors acasă a fost să sărute pământul pe care s-au născut” a spus Paziuc amintind de teoria conform căreia „rădăcinile omului sunt foarte prinse în pământul pe care s-a născut”.
Medicul a mai spus că depărtarea de ţinuturile natale, chiar şi în cazul celor care-şi schimbă domiciliul dintr-o localitate în alta din România, este dificil de suportat, cu atât mai mult pentru cei care merg într-o ţară străină, cu o altă cultură, cu alte tradiţii şi reguli, unde este „mai greu să înţelegi sensurile, afinităţile”, arătând că unii dintre cei plecaţi în străinătate reuşesc şi fac faţă acestei schimbări, însă majoritatea nu se adaptează. „Am mulţi pacienţi care vin din afară, alţii mă contactează telefonic şi îmi cer câte un sfat, iar eu le răspund, pentru că îi înţeleg. Şi îmi spun că au fost la psihiatru în ţara în care muncesc, iar psihiatrul de acolo le-a spus să ia legătura cu psihiatrul din ţară, pentru că îi va înţelege şi le va explica mai bine starea lor” a mai spus Paziuc.
Medicul a precizat că segmentul de vârstă afectat de această boală s-a lărgit, explicând că dacă în urmă cu mai mulţi ani persoanele afectate de depresie aveau, în general, vârsta cuprinsă între 35 şi 45-50 de ani, boala fiind generată de stresul păstrării locului de muncă, în prezent boala afectează şi persoanele vârstnice, pensionare, însă, din păcate, lucru cel mai îngrijorător este că depresia a început să afecteze şi persoane tinere, de până la 25 de ani şi chiar de până la 20 de ani.
Alexandru Paziuc este de părere că toate evenimentele cu impact emoţional care sunt prezentate în anumite ştiri, cum ar fi accidentele, crimele, tentativele de suicid, nu ajută la crearea unui mediu propice dezvoltării copiilor, menţionând că astfel de mesaje sunt interzise în alte ţări, în condiţiile în care specialiştii au atras atenţia că atunci când o persoană care are o ideaţie suicidară află că cineva a făcut gestul respectiv poate apărea mimetismul.
El consideră că un pacient cu depresie, în afara tratamentului prescris, trebuie să simtă dragostea celor din jur, echilibrul, armonia şi susţinerea familiei, a anturajului.
Femeile sunt mai predispuse să facă depresie decât bărbaţii
Medicul a arătat că femeile sunt mai predispuse să facă depresie decât bărbaţii, iar statisticile arată că raportul este de unu la doi; numărul femeilor care fac depresie este de două ori mai mare decât al bărbaţilor.
El a explicat că bărbaţii îşi consumă starea de nervozitate, de irascibilitate prin sport, prin participarea la activităţi sportive, la meciuri de fotbal de pe stadion şi îşi mai descarcă nervii ţipând sau scandând.
„Există o corelaţie între depresie şi consumul de alcool, între anxietate şi consumul de alcool, pentru că alcoolul are un efect «benefic», pentru că anesteziază sentimentele, creează o falsă stare de bine, îţi scade starea de frică, omul se simte mult mai puternic, mai stăpân pe sine, dar alcoolul în timp lucrează, iar persoana trece de la stadiul de depresiv la cel de alcoolic. De multe ori, alcoolicul are în spate o depresie netratată generată fie de o nemulţumire de cuplu, de familie, de copii, fie de neîmpliniri profesionale etc.” a mai spus Paziuc.
El a precizat că tratamentul în cazul depresiei este de minim 4-6 luni, chiar şi în formele uşoare ale bolii, dar că, uneori, poate dura toată viaţa, pentru că omul nu se implică foarte mult în a schimba ceva din comportamentul şi atitudinea lui.
Medicul primar psihiatru a subliniat încă o dată necesitatea înfiinţării centrelor de sănătate mintală, care, potrivit lui, ar permite o mai bună monitorizare a pacienţilor cronici cu afecţiuni psihice, întrucât aceste centre ar fi deservite de medici psihiatri, de psihologi, de asistenţi medicali şi de asistenţi sociali.
Comentarii