Marţi, 28 martie, Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni a aniversat 35 de ani de activitate (1982-2017) şi 109 ani de la naşterea academicianului Mihai Băcescu. Cu acest prilej a avut loc vernisajul unei noi expoziţii permanente de animale marine fosile şi al unei mini-expoziţii cu mostre de sol din diverse zone ale lumii, donaţia colecţionarilor Marco Zuffa şi Iuliana Nechita. Evenimentul a fost completat şi de o lecţie de zoologie a elevilor de la Colegiul „Nicu Gane”, la care materiale didactice au fost exponatele muzeului şi Atlasul zoologic.
Singurul muzeu din ţară având ca tematică viaţa din apele terestre şi din mările şi oceanele lumii
Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” a fost organizat în perioada 1980-1982 şi inaugurat la 17 august 1982, la iniţiativa şi sub îndrumarea academicianului Mihai Băcescu şi a profesoarei dr. Ileana Crăciun. Este singurul muzeu din ţară cu o tematică despre viaţa din apele terestre şi din mările şi oceanele lumii, având peste 750 de piese valoroase aduse din expediţiile academicianului pe mările şi oceanele globului, mare parte fiind considerate de excepţie: bureţi de mare, corali, scoici producătoare de perle, calmari, homari, stele şi arici de mare, sturioni, şerpi veninoşi, broaşte ţestoase, crocodili, alături de un însemnat număr de lucrări din cele peste 480 publicate de marele cercetător. Din 28 martie 1993, muzeul a primit numele ctitorului său, Mihai Băcescu, împlinindu-se astfel o dorinţă şi o definire elocventă, precum şi un gest de aleasă gratitudine şi preţuire faţă de cel care şi-a închinat viaţa cercetării mediului acvatic şi a dat culturii fălticenene dimensiuni valorice perene. Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes ştiinţific.
Muzeul prezintă lumea cercetătorilor Emil Racoviţă, Grigore Antipa, Paul Bujor şi Ion Boreca, exponatele de aici reliefând contribuţiile ştiinţei româneşti în domeniul hidrobiologiei. În cele 13 bazine, cu o capacitate de peste 11.000 litri de apă, trăiesc numeroase specii de peşti indigeni şi exotici, broaşte ţestoase, scoici şi raci. Zestrea muzeului este îmbogăţită cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului, configuraţia reliefului subacvatic, cu luna care are redat la scară relieful, ambele realizate de către profesorul de geografie Neculai Isaic din Vadul Moldovei, dar şi cu diorama în care este reprodus habitatul animalelor.
Întoarcere în timp cu zeci de milioane de ani
Despre animalele fosile marine, ere geologice, Pedogeografia (Geografia solurilor) – o ramură a Pedologiei, dar şi a Geografiei, care se ocupă cu studierea caracteristicilor, genezei şi distribuţiei solurilor, cât şi cu relaţiile solului cu factorii de mediu şi cu protecţia acestuia a vorbit profesorul de biologie/ anatomie Dan Cojocaru de la Colegiul „Nicu Gane”. Distinsul cadru didactic a captat atenţia celor prezenţi cu poveştile despre fosile de Acteonella, o specie de melc din cretacic, amoniţii, moluşte cu cochilii răsucite, asemănătoare ca aspect cu modernul Nautilus şi care au avut o dispariţie bruscă acum 65 milioane de ani, brahiopode, crustacee bivalve, care au reprezentat una din cele mai comune forme de viaţă, trilobiţi, un artropod marin care îşi lepăda regulat exoscheletele, care s-au fosilizat, belemniţi, moluşte marine cu cochilie lungă, conică şi ascuţită, înrudite cu sepia, caracatiţa şi calamarul modern şi crinoide, cunoscute şi sub numele de crini de mare – 700 de specii. De la pasionaţii de zoologie de la Colegiul „Nicu Gane” am aflat şi poveştile reptilelor marine fosilizate, ihtiozaurii fiind dovada existenţei dragonilor marini, pentru că mâncau belemiţe, despre ale căror cochilii interne, în formă de glonţ, se credea că sunt trăsnete trimise din cer.
„Ceea ce avem aici are o valoare geologică impresionantă. Se vede clar specia din care fac parte, sunt fosile marine foarte bine conservate. Sunt peste 40 de specii de creaturi marine, care au trăit în urmă cu zeci sau peste 100 de milioane de ani. Fosilele provin atât de la animale adulte, cât şi de la pui, fiind foarte bine conservate în straturile de sedimente din adâncurile marine. În timp, marea în care au murit aceste animale a dispărut, iar straturile de sedimente în care au fost conservate reptilele au fost expuse în urma fenomenelor meteo”, a precizat profesorul Cojocaru.
Comentarii