O pagină de istorie orală – satul Gemenea

 O parte din sufletul meu e la Slătiora de la poalele Rarăului. Acolo m-am născut şi am copilărit până la vârsta de 8 ani.

Mi-amintesc cu bucurie mare de Slătioara şi de Gemenea, satul alăturat. Vara merg des pe-acolo să văd locurile, să mă-ntâlnesc cu oamenii care-mi luminează amintirile şi mi le împrospătează.

Despre Slătioara voi vorbi mai pe larg într-un alt material, pentru că acolo e mult de spus.

Satul Gemenea l-am perceput în copilărie ca mai mic decât Slătioara. Mi-l amintesc ca satul care urca repede pe un deal de la marginea drumului îngust. Se vedeau puţine case din drum, în rest, doar pădure şi un pârău care curgea iute.

În ţinutul Gemenii este Dealul Căpăţânii. Este un runc mare. Mergeam la afine acolo. Strângeam câteva în găletuşă şi apoi mă aşezam jos şi le mâncam pe toate. Mare mi-a fost mirarea să aflu de la un bătrân al satului că pe Dealul Căpăţânii a fost un mare depozit de muniţie şi front de luptă. În Primul Război Mondial s-au dat lupte puternice. Când mergeam prin pădurea Slătioarei găseam gropi mari de obuz, gard ghimpat şi morminte de soldaţi, mai ales în zona Bulătău. Pe Căpăţâna există şi astăzi o groapă comună cu rămăşiţele pământeşti ale soldaţilor ucişi în război.

Pentru că îmi doream să aflu cât mai multe despre perioada de după Primul Război Mondial şi până la venirea comuniştilor, am stat de vorbă cu bătrânul Vespasian Mihalciuc din Gemenea, în vârsta de aproape 96 de ani. Iată ce mi-a spus el în cadrul unui interviu realizat în data de 21 februarie 2017: „Sunt născut în 1921. Am prins pe rege. (…) Religia am făcut la şcoală, miercuri ţinea religia preotul. Eram toţi îmbrăcaţi naţional. Nu exista casă care să nu aibe 2-3 rânduri de haine naţionale. (…) Când a venit războiul, a fost prăpăd. Am mers la armată, în campanii. Am fost luat prizonier la Nipru Petroski. 5 ani am stat acolo. Ne-au luat 4000 în lagăr şi am rămas jumătate până în primăvară. Aveam în lagăr pe categorii: prima, a doua, a treia. Eu am fost a treia, apoi m-a dat la îngropat morţii. Noaptea la 1 mergeam şi în pielea goală îi îngropam. Care murea azi, mâine îl îngropam. Mai erau 4 cu mine. Îi astupam fără preot, fără nimic, aşa era (…) vai de ei. (…) Lângă lagăr era un preot bătrân la o bisericuţă. Stătea acolo şi ruşii nu-i ziceau nimic. Când m-au dat la bucătărie a fost mai bine. Şi la magazie am fost şi dădeam haine la soldaţi. Ştiam rusăşte de-acasă, de-aia m-au pus. Am avut noroc cu preotul. Mi-a dat o hârtiuţă şi nu mă oprea nimeni. Mergeam fără santinelă. Lângă bisericuţă făceau baie prizonierii. Am vrut să merg la slujbă la preot, dar mi-a fost frică să nu mă dea ruşii afară. Preotul făcea slujbă, dar n-am văzut oameni care să meargă la slujbă”.

Aceasta este o pagină de istorie orală!

Satul Gemenea a fost populat cu ucraineni şi polonezi. S-au înţeles bine şi astăzi formează o comunitate frumoasă, ţinând de tradiţia răsăriteană ortodoxă.

Iată ce mi-a povestit o bătrână, Elisabeta Oblezniuc, în vârstă de 80 de ani, în legătură cu aleasa comunitate de oameni din Gemenea: „De la tata ştiu că era obiceiul datului cu apă la pârâu. Oamenii care munceau se scăldau în pârâu. Luni, femeile aruncau apă pe bărbaţi şi marţi bărbaţii pe femei. Copiii erau forţaţi să se scalde, îi obligau să intre în apă. Aruncau şi cu căldările mari pe oameni. Făceau asta ca să crească cânepa. Aşa era obiceiul!”.

Am dat neapărat relatarea acestei bătrâne pentru că este extrem de important obiceiul acesta al stropirii cu apă pentru a creşte cânepa. Acest obicei vechi, astăzi nu se mai păstrează. Relatarea bătrânei este o dovadă istorică a prezenţei acestei datini în satul Gemenea, de la poalele Rarăului.

Aceste câteva rânduri aşternute în scris despre comunitatea din Gemenea mi-au reîmprospătat sentimentele frumoase de admiraţie faţă de gospodarii satelor şi mi-au dat un imbold puternic de a redescoperi minunata viaţă a celor care au trăit în vremuri mult mai grele şi mai primejdioase decât trăim noi astăzi.

Pr. prof. JUSTINIAN-REMUS A. COJOCAR

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: