Copile care aduc pe lume copii

Ce fel de om, ce fel de femeie va deveni o fată care a născut un copil la 13, 14 sau 15 ani? Ce viitor poate avea aceasta după ce a abandonat deja şcoala şi a ajuns, fizic şi psihic, necoaptă, în cel mai fericit caz, „gospodină” la casa unui bărbat care are de două ori vârsta ei, nu prea bogat şi prieten cu rachiul?

Ce şansă în viaţă poate – ea însăşi un copil încă – să ofere micuţului adus pe lume de cele mai multe ori din ignoranţă şi din greşeală, în multe cazuri nerecunoscut de tată?

Dacă nu se poate baza pe sprijinul familiei, îl va abandona, iar nou-născutul va ajunge în sistemul de protecţie, cel mai sigur în grija unui asistent maternal. Statul ar dori să-l crească ea, în familie, care o fi aceea, fie împreună cu bărbatul cu care l-a conceput, fie împreună cu părinţii minorei, atât unii, cât şi ceilalţi provenind, de regulă, din medii sărace, needucate şi chiar promiscue.

În centrele maternale unde mamele minore stau câteva luni, statul le consiliază, atât cât se lasă ele consiliate, consiliază şi familiile lor, iar majoritatea care trec pe acolo înţeleg câte ceva din ajutorul care li se dă şi îşi iau micuţii acasă, îi cresc cât de bine se poate. Peste un timp mai lung sau mai scurt, aceste mame revin în ograda statului, cu copil în braţe, să-l dea o vreme, cât le ţine dorul de ducă…

Peste tot acest tablou gri, din care fac parte prunci şi mame-copii amărâţi, plutesc mereu nereuşita, sărăcia, ignoranţa, lipsa unei perspective de viaţă normală.

Primul loc în Europa la minore care nasc

Foarte adevărat că nu numai în România mamele minore sunt o problemă grea, ci în toată lumea; nu numai în ţări sărace, ci şi în state puternice şi bogate. Statistica unei importante organizaţii internaţionale spune că aproape constant în ultimii 5 ani, în Statele Unite, în 53 din 1000 de naşteri sunt implicate mame minore. În Anglia – 30, în Germania – 11, în libertina Franţă – doar 9, în Suedia – 7 la 1000, în Mexic – 78, în Coreea de Sud – aproape 3.

În România, în anul 2015, 43 de mame din 1000 au adus pe lume bebeluşi înainte de a împlini 18 ani, situaţie care ne situa pe primul loc în Europa.

Fără o educaţie sexuală consistentă în şcoli, într-o societate în care păstrarea virginităţii este un motiv de miştouri, vieţuind într-un grad de sărăcie ce le face pe copile să-şi vândă corpul pentru o mâncare caldă şi o pereche de tenişi cu flori, fără educaţie şi sprijin afectiv în familie, mamele minore în România au ajuns, în ultimii ani, un fenomen odios, îngrijorător.

În această realitate, mii de fetiţe şi adolescente de la 10 la 18 ani dau naştere anual unor copii pentru care, în general, viitorul se anunţă unul sumbru.

Şapte minore din judeţ au primit ajutor anul trecut în centrele maternale ale DGASPC Suceava

O informare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava arată că în cele două centre maternale gestionate de instituţie, din municipiul Suceava şi Gura Humorului, au ajuns anul trecut şapte mame minore. Vârstele lor erau între 15 şi 17 ani, două dintre ele fiind deja la al doilea copil. Patru dintre mămici provin din comunitate, iar micuţii au fost concepuţi în urma unor relaţii de concubinaj. Celelalte trei sunt în sistemul de protecţie şi au făcut copiii în scurtele escapade dincolo de curtea centrului de plasament.

Din cei şapte copii care au venit pe lume, doar unu a fost recunoscut de tată, pe certificatul de naştere al celorlalţi şase fiind doar numele mamei.

În centre, fetele au învăţat cum se schimbă un scutec, cum se ţine ţâţa în guriţa pruncului, cum sună un plânset de copil, unul de foame sau unul de alint, au învăţat să spele copiii, să-i îngrijească, au învăţat lucruri elementare pe care trebuie să le faci atunci când ai un copil şi pe care, firesc, ar fi trebuit să le practice mai degrabă peste 5 sau 10 ani.

Potrivit purtătorului de cuvânt al DGASPC Suceava, Nicoleta Danieliuc, gravidele minore venite la centrele maternale, din comunitate, au o situaţie precară acasă, provin din familii dezorganizate, sărace, cu părinţi divorţaţi sau plecaţi la muncă în străinătate sau părinţi frecvent consumatori de alcool.

Trei dintre mame merg la şcoală, două neavând de ales pentru că provin din sistemul de protecţie. Însă celelalte gravide minore care au născut anul trecut au renunţat de mult la şcoală, întrucât nu le-a mai interesat sau nu dispuneau de mijloace materiale şi financiare pentru a frecventa cursurile.

„Pe perioada rezidenţei în centrul maternal, mamele şi gravidele au avut nevoie de consiliere psihologică, supraveghere şi îndrumare în demersul de creştere şi îngrijire a nou-născutului, formarea de abilităţi de creştere şi educare a copilului, formare de abilităţi gospodăreşti (curăţenie în spaţiul intern, spaţiul extern, spaţii comune), socializare şi reconversie profesională, dezvoltare de aptitudini şi abilităţi practice în diverse domenii de activitate în funcţie de capacitatea şi interesul asistatei.

Asistatele sunt sprijinite în mod individualizat şi personalizat în demersul de asumare a rolului matern, astfel încât să-i poată asigura copilului o dezvoltare a nevoilor sale afective, sociale, educaţionale şi medicale” a menţionat reprezentantul DGASPC Suceava.

Şi totuşi, din şapte bebeluşi care ar fi trebuit să stea încă la sânul matern, trei au intrat în sistemul de protecţie pentru că minorele care le-au dat viaţă nu au vrut sau nu au putut să-i crească. Alţi trei s-au întors, cu mamele lor adolescente, în familiile din comunitate, doar unul şi mama sa fiind încă în centrul maternal.

Pe masa de naşteri a Spitalului Judeţean au ajuns 120 de copile, cea mai mică având doar 13 ani

Cele câteva gravide minore care au ajuns anul trecut în centrele maternale din Suceava sunt însă aproximativ a 20-a parte din numărul real de gravide până în 18 ani care au născut anul trecut.

dr. Cristian Irimie

Medicul primar Cristian Irimie, Şeful Secţiei de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, declara recent că, în 2016, nu mai puţin de 120 de minore din judeţ au adus pe lume copii. Dintre acestea una avea doar 13 ani, alte două 14 ani şi încă 15 fete aveau doar 15 ani, vârste la care fizic şi psihic o fată este complet nepregătită să devină mamă şi pentru care naşterea în sine reprezintă un risc. Una dintre fetele de 15 ani era deja la a doua cezariană.

„Sarcinile în rândul pacientelor cu vârste mici apar fie din cauza lipsei de educaţie, fie a lipsei sfaturilor parentale. Faptul că nu există o educaţie serioasă în şcoală referitoare la ceea ce înseamnă educaţia sexuală şi pentru sănătate duce, din nefericire, la asemenea rezultate.

Sarcina apărută la fetiţe implică probleme deosebite atât din cauza lipsei maturităţii biologice a acestor paciente, cât şi din cauza faptului că marea lor majoritate nu au fost urmărite medical, investigate pe parcursul sarcinii şi au prezentat riscuri mari la naştere.(…)

În Codul penal se spune că relaţiile sexuale cu o minoră sunt pedepsite. Eu trag un semnal de alarmă şi aş vrea ca instituţiile abilitate să cerceteze mai atent asemenea cazuri. Sigur că drepturile omului, ale pacientului sunt consemnate în legi, dar în acelaşi timp sunt consemnate şi drepturile copilului, iar aceste paciente sub vârsta de 16 ani fac parte din rândul copiilor. Măcar de i-ar întreba cineva pe cei care atentează la sănătatea unei fete mai mici de 16 ani” declara, în urmă cu două săptămâni, medicul Cristian Irimie.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: