În istoria oricărui popor se înscriu momente faste, care marchează devenirea sa în timp. Astfel este, pentru români, cel de la 24 Ianuarie 1859, când s-a semnat „actul de naştere” al României moderne, prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn al celor două principate – Moldova şi Ţara Românească – ţări surori, de acelaşi neam, care au decis să devină una singură.
Consecvenţi ideii că trebuie să-şi cunoască trecutul care este un factor identitar, dornenii sărbătoresc această zi crucială pentru România. Manifestarea din acest an a reunit, la Casa de Cultură „Platon Pardău”, membrii „Arboroasei”, bibliotecari, elevi şi profesori de la Liceul Teoretic „Ion Luca” şi Şcoala Gimnazială Nr. 4, scriitori ş.a. Contextul istoric care a permis cristalizarea conştiinţei naţionale şi determinarea unioniştilor de a realiza acest act hotărâtor pentru viitorul naţiunii române, personalitatea primului domnitor al principatelor unite, modul în care unirea din ianuarie 1859 este reflectată în unele documente au constituit subiectele intervenţiilor susţinute de prof. de istorie Victoria Maria Ostaficiuc şi Stela Giosan, de scriitoarea Anica Facina. „Secolul al XIX-lea a fost unul al revoluţiilor şi al naţiunilor. Într-un timp în care singurul stat consolidat din Europa era Anglia, pentru români s-a ivit o oportunitate istorică – Războiul Crimeii – pe care ei au fructificat-o pe deplin. Nu a fost o «Mică Unire», cum se spune, a fost un act important, fără de care nici Unirea de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibilă” a spus, printre altele, prof. Ostaficiuc. Prof. Stela Giosan a conturat personalitatea primului domnitor român, cu accent pe educaţia sa, pe atitudinea faţă de popor, pe modul în care a realizat reforme decisive pentru consolidarea tânărului stat românesc, pe capacitatea sa de a-i convinge pe colaboratori să reprezinte cu demnitate România în străinătate. Apelând la informaţii publicate în „Revista română”, a Despărţământului Astrei din Iaşi, Anica Facina a reiterat importanţa actului unirii din ianuarie 1859. „Termenul de «Mica Unire» este un fals, o manipulare menită să minimalizeze semnificaţia acestui moment istoric, care a fost mare, ca şi cel de la 1600, realizat de Mihai Viteazul, sau cel de la 1 Decembrie 1918. Toate au fost la fel de mari şi de importante pentru vremea lor” a subliniat vorbitoarea.
Un grup de eleve de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, îndrumat de prof. Jenica Romanică, a rostit versuri despre unire şi despre domnul Cuza. „Împletim istoria cu literatura, urmărim modul în care literatura pune în lumină faptele istorice” a spus prof. Romanică. Îmbrăcaţi în minunate costume populare, elevii îndrumaţi de prof. Alina Leonte Dupu de la Şcoala Gimnazială Nr. 4 au recitat versuri semnificative pentru ideea de unitate a neamului, iar prof. Gruia Ungurian a dedicat un poem propriu evenimentului, poem din care cităm un îndemn, exprimat metaforic: „Strămoşii încă ne aşteaptă/ Să curăţăm izvorul”.
Bibliotecar Simona Iftimuţ a pregătit un film despre Palatul din Ruginoasa, un loc atât de iubit de fostul domnitor şi mai ales de doamna Elena Cuza, cea care i-a fost mereu alături şi a sprijinit nobilul ideal al unirii şi al consolidării unui stat de care românii să fie mândri în viitor.
Biblioteca Municipală „G.T. Kirileanu” a organizat o expoziţie tematică cu cele mai importante cărţi şi documente aflate în zestrea bibliotecii, care reflectă actul Unirii Principatelor.
Comentarii