Comisia Europeană a publicat ieri, la Bruxelles, cel mai recent raport elaborat pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare privind România, în care executivul comunitar face un bilanţ al măsurilor întreprinse de ţara noastră în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, al realizărilor, al provocărilor nedepăşite încă şi al acţiunilor care sunt în continuare necesare pentru încheierea monitorizării în cadrul MCV.
Perspectiva la zece ani de la instituirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) arată că România a făcut progrese majore către îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin MCV şi că au fost create mai multe instituţii-cheie şi adoptate acte normative importante, dar încă există deficienţe importante care trebuie să fie remediate, iar garanţiile interne trebuie consolidate în continuare pentru a se asigura caracterul ireversibil necesar pentru îndeplinirea obiectivelor de referinţă în mod satisfăcător – relevă cel mai recent raport din cadrul MCV, prezentat ieri la Bruxelles de Comisia Europeană.
„Rapoartele MCV succesive au pus în evidenţă faptul că, deşi a existat tendinţa ca numirile să se facă din ce în ce mai mult în mod transparent şi pe bază de merit, legea numirii procurorilor-şefi şi practica punerii ei în aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influenţă politică excesivă asupra numirilor. Din experienţa trecută, acest lucru poate conduce la îndoieli cu privire la independenţa unui candidat, poate întârzia numirile din cauza blocajelor de ordin politic sau poate chiar conduce la numirea unor magistraţi despre care să se dovedească ulterior că au probleme de integritate”, menţionează documentul. În această privinţă, executivul UE recomandă punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia.
„Succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanţii unor posturi înalte nu sunt deasupra legii dacă au comis infracţiuni. Totuşi, acest lucru pare să se afle la rădăcina unor atacuri adesea orientate direct către magistraţi în mod individual, ceea ce depăşeşte critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziţie. Atacurile care vizează discreditarea diferiţilor magistraţi sau a instituţiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar şi eventual să intimideze diferiţii magistraţi. Critica excesivă sau personalizată adusă judecătorilor de către parlament sau guvern este contrară principiului respectului reciproc între instituţii şi este în contradicţie cu respectul pentru independenţa sistemului judiciar”, notează raportul MCV.
O altă recomandare a executivului UE este că faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ar trebui încheiată, iar parlamentul ar trebui să îşi pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autorităţile judiciare. Ministrul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să finalizeze un plan de acţiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de procedură civilă poate fi respectat.
O altă recomandare a executivului comunitar inclusă în raportul MCV este ca parlamentul să dea dovadă de transparenţă în procesul său decizional cu privire la acţiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive şi irevocabile având ca obiect incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi ilicite pronunţate împotriva membrilor săi.
Referitor la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), raportul reţine faptul că cele două instituţii au înregistrat un bilanţ impresionant în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie. „Legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile. Dezbaterile din parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV”, menţionează documentul.
În această privinţă, CE recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului.
Comentarii