UNIREA BUCOVINEI – PRIN DREAPTA CINSTIRE A CĂRŢII

Nimic politic, nimic provocător n-am urmărit prin acest titlu. Or, ce poate fi mai paşnic şi mai împăciuitor decât întâlnirile de dragul cărţilor?! De câţiva ani buni, conducerea Bibliotecii regionale “Myhailo Ivasiuk” din Cernăuţi (în persoana ex-directoarei Antonina Ivaniţka, adjunctei Maria Dovgan, actualei directoare interimare Natalia Fileak) în parteneriat cu prietenii de la Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera” din Suceava, administrată de dr. Gabriel Cărăbuş, practică un mijloc sigur de a aduce hrană spirituală românilor din Ucraina şi viceversa – ucrainenilor din România. Mă refer la saloanele comune de carte desfăşurate de aceste două biblioteci înrudite, care continuă şi îmbogăţesc tradiţia de convieţuire armonioasă a bucovinenilor, tradiţie ce le stă ca un spin în ochi unora veniţi din alte părţi în nordul Bucovinei.

Oricum, oamenii care iubesc şi preţuiesc cartea manifestă nobleţe sufletească, nu pot fi altfel decât toleranţi faţă de cei care vorbesc o altă limbă, poate chiar şi gândesc puţin altfel. De când au devenit parteneri de proiecte europene şi saloane comune de carte (eu le numesc “călătoare”), doamnele Maria Dovgan şi Natalia Fileak comunică/se înţeleg cu sucevenii, vorbind fiecare în limba sa. Acum nu mai au nevoie de translator. În zadar, avea emoţii scriitorul Mircea Lutic că va fi nevoit să vorbească în ucraineană la deschiderea celui de-al doilea salon internaţional de carte românească la biblioteca “Gheorghe Asachi” din Herţa. Doamnele de la biblioteca regională Cernăuţi l-au liniştit, asigurându-l că limba română nu le este străină.

La Herţa, şefa bibliotecii “Gheorghe Asachi”, dna Elena Mihai, îşi aştepta oaspeţii cu un brăduţ ingenios împodobit în prag, cu braţele pregătite pentru primirea a zeci de volume de literatură artistică, aduse de colegii din Suceava. De data aceasta, pe lângă cărţile dăruite de scriitoarea Doina Cernica şi din partea instituţiei sale, dl Gabriel Cărăbuş a sosit cu o donaţie solidă de aproape 100 de volume, adunate din Ţară. Un alt lot al ofrandei de carte de la fraţii din România urmează să fie trecut prin vamă cu o eventuală ocazie. E un semn bun la intrarea în noul an, e tot ce putem dărui şi primi mai durabil în timp.

Atât gazdele, cât şi oaspeţii, pe bună dreptate, ar fi putut inaugura ediţia a doua a salonului de carte la Herţa cu tradiţionala urătură: “Anul care a trecut semne bune a avut”. Or, scriitorii, şi de la nord, şi de la sud, au scos la lumină noi cărţi, iar biblioteca din Herţa, considerată una dintre cele mai bune în regiune, s-a îmbogăţit cu prinosul lor editorial. Şi mai există ceva foarte important la Herţa, fapt menţionat chiar şi de exigentul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, poetul Ilie Tudor Zegrea. Adjuncta şefului Administraţiei Raionale de Stat, dna Tatiana Hliboceanu, este o împătimită cititoare, semn că preţuieşte cartea şi susţine activitatea bibliotecilor din raion. S-a evidenţiat această mai rar întâlnită calitate la un funcţionar de stat şi în mesajul dumneaei de salut: “Intrând într-o bibliotecă ne renovăm spiritual. În copilărie îi invidiam pe bibliotecari. Eram prin clasa a cincea, când bibliotecara din satul meu natal, Molniţa, mi-a deschis uşa într-o altă sală cu rafturi pline de cărţi pe care încă nu le citisem. Mai târziu, în activitatea mea de pedagog, am simţit că lipsa cărţii ne sărăceşte”.

Nu sunt săraci herţenii, având asemenea prieteni ca dr. Gabriel Cărăbuş, dr. Alis Niculică, şefă de secţie la Biblioteca “I. G. Sbiera”, Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor-şef al revistei ”Bucovina literară”, scriitoarea Doina Cernica, prezenţi şi de data aceasta cu tot ce au realizat mai de preţ pe tărâm editorial în 2016. Poetul Alexandru Ovidiu Vintilă şi-a lansat ultimul număr din acest an al „Bucovinei literare”, publicaţie legată de ţinutul nostru prin faptul că “s-a născut” la Cernăuţi, în 1942 şi a văzut lumina tiparului până în 1944, când Bucovina a suferit cutremurătoarea despărţire în nord şi sud. Ca o continuare a acestui dureros subiect, doctorul în istorie Alis Niculică ne-a focalizat atenţia la volumul îngrijit de Ion Filipciuc – “Sfatul scriitoricesc de la Putna”, o carte scrisă în jurul unui eveniment îngropat în uitare şi tăcere – întâlnirea tinerilor scriitori bucovineni în 1943 la Sfânta Mănăstire, unde-şi odihneşte apusele biruinţe Ştefan cel Mare. Dna Alis Niculică a venit şi cu câteva bibliografii proaspăt editate în format de carte, care facilitează accesul bibliotecarilor, studenţilor, doctoranzilor, cercetătorilor literari la anumite publicaţii.

Pregătită sufleteşte de a venit la Herţa încă din anii de liceu, când l-a studiat pe Gheorghe Asachi, scriitoarea Doina Cernica a îmbogăţit a doua ediţie a salonului cu cel de-al doilea volum „ŢARA DE SUS, DE MAI SUS” (dedicat artelor), apreciat de un critic literar drept trecere ”din efemer în perenitate”. Menţionăm că în ajunul sărbătoririi Zilei Bucovine la Suceava, dna Doina Cernica a fost menţionată cu Diploma de excelenţă a Consiliului Judeţean şi a semnat în Cartea de onoare a valorilor bucovinene, intrând astfel în galeria tezaurului spiritual al Bucovinei. Din partea ei, biblioteca din Herţa a primit mai multe cărţi cu povestea “Fetiţa şi porumbelul”, premiată în Franţa, şi preţioasa ediţie bibliofilă îngrijită de Nicolae Cârlan – “Moartea căprioarei” de Nicolae Labiş. Referindu-se la destinul tragic al poetului, de la moartea căruia în acest decembrie s-au împlinit 60 de ani, dna Doina a rugat-o pe bibliotecara de la Molniţa, Lidia Alăzăroae, să citească cutremurătorul poem. Până la începerea manifestării, a avut puţin timp să cunoască impresionanta povestea de viaţă a tinerii bibliotecare, cu mamă ucraineancă şi un fiu care studiază la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale din Cernăuţi.

N-au venit cu mâinile goale nici scriitorii cernăuţeni prezenţi la salon. Dl Mircea Lutic a încărcat maşina dlui Gabriel Cărăbuş cu cărţile sale, destinate bibliotecilor din judeţul Suceava. Anume prin propagarea cărţii, prin schimbul de literatură, în calitatea de scriitor şi cetăţean de onoare al Bucovinei, dumnealui vede înrudirea şi integritatea provinciei istorice, a cărei împărţire este plânsă atât în folclorul românilor (“Bucovină, plai de rouă/Cine te-a împărţit în două?”), cât şi al ucrainenilor. Cu două cărţi proaspăt apărute – “Facerea lumii continuă”, în versiune română şi ucraineană, s-a prezentat Ilie T. Zegrea. E vorba de o conlucrare creatoare pe tărâmul traducerii între poeţi români din Chişinău la care a aderat şi Ilie T. Zegrea, şi poeţi ucraineni. Scriitorul Vasile Tărâţeanu, pe lângă aprecierea salonului ca o sărbătoare de “dreaptă cinstire cărţii”, a folosit momentul pentru a-i înmâna colegului Mircea Lutic o diplomă din partea secretarului de stat al României, Daniel Şandru.

Cu bucurie din partea herţenilor a fost primit darul de carte de la prietena şi mâna dreaptă a bibliotecarilor din raionul Storojineţ, profesoara Eleonora Schipor, prezentă la salon şi cu un succint bilanţ al activităţii de popularizare a personalităţilor bucovinene.

Spre final, momentele cele mai incitante şi-au găsit reverberaţia în epigramele compuse ad-hoc de preşedintele Societăţii “Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, prezent la salon şi în postura-i de editor. Vrând-nevrând, ţinta umorului a devenit figura cea mai de prestanţă din anturajul nostru, dl Mircea Lutic. Aşadar, referitor la diploma înmânată de Vasile Tărâţeanu: “Mi-i bine ca intermediar,/E bine să faci bine,/Ofer cu drag la fraţi în dar/Tot ce rămâne de la mine”. Resentimentele scriitorului faţă de Internet l-au inspirat pe epigramist la următoarele: “Acolo-s numai lucruri rele,/Vă pot permite să citiţi/Atent doar operele mele”; “În Internet, zău, multe se pot face/Vă cred, prieteni, totuşi, staţi puţin,/Voi declara şi eu că chiar îmi place/De-o să-mi turnaţi prin Internet un vin”. Ceva mai târziu a picurat real vinul, ridicându-se simbolic păharul pentru izbânda cărţii în concurenţa cu Internetul şi dăinuirea în vecie a cuvântului tipărit pe hârtie.

 MARIA TOACĂ

Cernăuţi

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: