Un punct de vedere

Vânzarea de terenuri agricole la străini oare continuă?

În România avem 14,7 milioane ha de teren agricol (61,8% din suprafaţa Ţării) din care 9,4 milioane ha teren arabil (63,9%), 3,3 milioane de ha păşuni şi restul fâneţe, vii, livezi şi pepiniere. Suprafaţa terenurilor agricole scade continuu prin împăduriri şi prin extinderea intravilanului la comune şi oraşe, terenuri destinate construcţiilor.

În ultimii 26 de ani s-a redus masiv activitatea industrială a României. Din municipiul Rădăuţi, bunăoară, au dispărut industria metalurgică, a spirtului, mobilei şi textilă, în care lucrau şi sute de ţărani din comunele judeţului. Acum funcţionează doar primăria, şcolile, spitalul şi cabinetele medicale, casa de cultură şi biblioteca, bisericile, farmaciile şi ghişeele pentru plata taxelor, impozitelor şi a serviciilor comunale. O mare parte din cetăţeni sunt plecaţi la lucru în străinătate, cu multe urmări grave pentru familiile lor.

După cum se cunoaşte, terenurile agricole înseamnă istorie, tradiţie şi puterea noastră, sunt sursa de produse pentru hrana familiei, reprezintă locul în care românii îşi păstrează „rădăcinile”, dar şi speranţele de viitor. Iată că începând cu ianuarie 2014 terenurile agricole au putut fi cumpărate de străini. Poate cumpăra teren agricol în România orice cetăţean din Uniunea Europeană şi din Spaţiul Economic European. Sunt stabilite reguli, condiţii, instrucţiuni, dar nu sunt evaluate urmările acestui proces de înstrăinare şi a terenurilor agricole. Au fost promovate totuşi de Guvern unele avantaje pentru cumpărătorii români, dar aceste avantaje nu sunt destule.

Iată că după atâtea privatizări, a venit şi rândul privatizării suportului istoriei şi vieţii noastre de băştinaşi de la începutul începuturilor. Această impunere din partea Uniunii Europene nu este înţeleasă de cei mai mulţi români, nu este acceptată şi deci provoacă nemulţumire şi tristeţe. În Franţa, Anglia, Germania terenurile nu se vând la străini, iar în celelalte state din Uniunea Europeană termenul începerii vânzării terenurilor agricole este amânat pentru mult mai târziu. Autorităţile româneşti au acceptat la tratative un termen scurt pentru punerea în vânzare a terenurilor agricole la străini. Până în prezent s-au vândut la străini aproape 40% din terenurile noastre agricole. Cele mai mari suprafeţe agricole au fost înstrăinate în Oltenia şi Transilvania, unde cei mai activi cumpărători au fost şi au rămas ungurii de la Budapesta. În judeţul Suceava, unde suprafeţele agricole sunt mai mici, a avut loc vânzarea unor suprafeţe mari şi pe care noii proprietari austrieci au plantat plop repede crescător, cu urmări greu de evaluat pentru producţia agricolă din anii viitori, spun inginerii agronomi.

În adresa cu nr.108351/10.02.2016, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sub semnătura doamnei Elena Tatomir, director general, ne-a comunicat: „Urmare a petiţiei formulată de dvs., prin care aţi semnalat problema referitoare la vânzarea terenurilor agricole către cetăţeni străini, vă comunicăm că vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan este reglementată prin Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi…”. În continuare ni se explică modalităţile de aplicare a acestor reglementări. Ca şi cum noi am fi interesaţi de modul în care se realizează vânzarea pământului strămoşesc la străini. În finalul răspunsului scrie: „Menţionăm că aspectele sesizate de către dvs. sunt analizate la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, urmând a fi avute în vedere în scopul îmbunătăţirii cadrului legal care reglementează vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole”.

La o altă scrisoare adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi apoi domnului prim-ministru Dacian Cioloş, în mai 2016, am primit un răspuns care cuprinde în final recunoaşterea acestei grave realităţi, că avem dreptate în ceea ce cuprinde memoriul nostru şi, evident, promisiuni în privinţa măsurilor pe care le va adopta Guvernul României: „În vederea modificării, completării şi îmbunătăţirii cadrului legal privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole, aspectele sesizate de către dumneavoastră vor fi supuse analizei şi dezbaterilor în cadrul grupului de lucru ce urmează a fi constituit la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu participarea reprezentanţilor structurilor asociative din domeniul agricol. De asemenea, precizăm că proiectul de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului prin afişare pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, astfel încât propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la proiectul de act normative supus dezbaterii publice se vor trimite la datele de contact afişate, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cu deosebită consideraţie. Director, Daniel Velicu”.

În Senat şi Camera Deputaţilor avem 16 parlamentari din judeţul Suceava, care ar trebui să ştie cum şi câte hectare de teren agricol s-au înstrăinat din anul 2014 încoace. Abia recent, senatorul PSD Ovidiu Donţu vine în presa locală cu constatări şi păreri privind înstrăinarea terenurilor agricole şi ne spune că România a vândut cele mai mari suprafeţe de teren străinilor. Orice cetăţean care merge sau vine de la Siret, pe drumul Rădăuţi-Siret, vede că au apărut păduri pe terenurile agricole cumpărate de austrieci. Parlamentarii reprezintă poporul român în forul legislativ suprem şi nu cunoaştem demersuri semnificative şi, în primul rând, nu constatăm modificarea legii privind vânzarea terenurilor agricole. În domeniul înstrăinării terenurilor agricole reglementările trebuie promovate fără întârziere. Dar nu este oare deja prea târziu? Deşi avem multe şi mari dubii privind formarea „moşiilor” unor politicieni precum Traian Băsescu, Elena Udrea, Mugur Isărescu, Valeriu Stoica, Sebastian Ghiţă, Radu Berceanu ş.a., întrucât aceştia sunt români, parcă mâhnirea şi îngrijorările scad. Oare de ce nu s-a făcut un referendum spre a şti ce părere au despre această situaţie românii, proprietari ai terenurilor agricole cu toate bogăţiile subsolului, adevăraţii proprietari ai pământului strămoşesc apărat cu atâtea sacrificii generaţii în şir?

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI