Siret – file de istorie culturală

Siret, o localitate aflată la graniţa de nord a României, vecină cu Ucraina, în care-şi desfăşoară activitatea aproape 8000 de locuitori, cu peste 1000 mai puţini decât la penultimul recensământ al populaţiei. Aici trăiesc, în deplină armonie, mai ales români şi ucraineni.

Oraşul s-a numit Sereth, Seret sau Szeretvasar, după cum erau vremurile pe care le traversa, stăpânit fiind de germani, polonezi sau maghiari. Între anii 1359-1365 Siretul a fost capitala Moldovei, iar documentele precizează că a fost primul oraş medieval din Moldova.

În continuarea „Zilelor culturii Siretului”, am desfăşurat, la iniţiativa filialei locale a SCLRB, un simpozion cu tema „Oameni de seamă ai Siretului”. Şi, vă rog să mă credeţi, avem ce vorbi pe această temă, oricând şi foarte mult… La activitate a participat şi o delegaţie numeroasă din partea Consiliului Director al SCLRB, formată din nu mai puţin de nouă persoane, alături de intelectuali ai urbei şi elevi din clasa a XII-a de la grupul şcolar din localitate.

Prof. Florin Creţu, preşedintele filialei locale a SCLRB, a deschis manifestarea, prezentând oaspeţii şi ordinea de zi, mulţumind tuturor, localnici şi oaspeţi, pentru prezenţă, precum şi Bibliotecii „T. Ştefanelli” pentru găzduirea manifestării.

Pentru început, prof. Silvestru Pânzariu a vorbit despre Teodor Ştefanelli şi Mihai Teliman, două personalităţi ale căror nume stau pe frontispiciul a două instituţii de cultură din oraş, casa de cultură şi biblioteca orăşenească, iar cel al domnitorului Laţcu Vodă pe cel al grupului şcolar.

S-a referit, succint, şi la personalităţi de alte naţionalităţi care s-au născut, au trăit şi-au murit în Siret sau la cele care-au venit din alte ţări şi s-au împământenit aici: Ucraina, Israel, Cehia, Ungaria. A recomandat pentru lectură câteva cărţi care se află în biblioteca orăşenească, iar doamna bibliotecară le-a şi arătat.

La rândul său, prof. Frantz Pieszezoch, un alt intelectual de marcă al oraşului şi al Bucovinei, ne-a vorbit despre locul evreilor în istoria oraşului Siret. Ne-a purtat prin istoria oraşului, de la prima menţiune a prezenţei evreilor în oraş (26 ianuarie 1557) şi până la pătrunderea lor în toate compartimentele societăţii siretene (pentru că o perioadă îndelungată nu s-au implicat în aceasta).

A vorbit şi despre dinamica populaţiei oraşului, insistând asupra componenţei sale etnice. Aşa am aflat că ultimul evreu din oraş a murit în anul 2000. Evreii au dat oraşului mulţi oameni de cultură, printre care şi Zigu Furman, care-a fost distins cu titlul „Cetăţean de onoare”.

Fostul muzeograf al oraşului, acum proaspăt pensionar, Dorel Ursachi, ne-a prezentat aspecte inedite din viaţa şi activitatea lui Constantin Brâncuşi. A arătat că, deşi nu-i legat de Siret, activitatea şi creaţia sculptorului merită cunoscută mai bine de români, mai ales acum, când se vorbeşte atât de sculptura sa „Cuminţenia pământului”, executată în anul 1907 şi expusă în anul 1910. Dar întâi a adus câteva completări la cele spuse de antevorbitor. A făcut câteva precizări foarte importante despre închiderea muzeului de istorie din localitate, precizând că în niciun caz nu se va transforma într-un altfel de muzeu, după cum circulă un zvon prin oraş şi nu numai. Potrivit lui, muzeul este de istorie a oraşului şi aşa va rămâne.

Prof. Petru Bejinariu a venit cu câteva informaţii noi despre opera lui Ştefanelli. A citit pasaje din cartea sa „Ştiinţă şi identitate”, referitoare la această personalitate, apoi a prezentat cartea „Urme şi eseuri” a prof. Traian Rei, subliniind pasajele care se referă la Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu.

A vorbit, succint, şi despre activitatea desfăşurată de SCLRB la Suceviţa, unde a fost omagiat recent academicianul Dimitrie Vatamaniuc, fiul Suceviţei. A anunţat că următoarele activităţi ale Societăţii urmează să fie organizate în perioada următoare la Frătăuţii Vechi, comemorarea academicianului Liviu Ionesi, la 10 ani de la moartea sa, la Horodnic de Jos – comemorarea lui I.G. Sbiera, şi la Arbore – împlinirea a 120 de ani de la înfiinţarea Căminului Cultural „Luca Arbure”.

Subsemnatul am arătat că acţiunea de la Siret a fost foarte reuşită, comunicările au fost foarte interesante, cu multe noutăţi despre personalităţile prezentate, datorită studiilor întreprinse de comunicatori, cărora le-am mulţumit pentru contribuţia lor la reuşita manifestării. Am fost bucuros că au venit aşa de mulţi adolescenţi şi am constatat de asemenea bucuros că activităţile din acest oraş sunt din ce în ce mai interesante.

Foto: OVIDIU ONICIUC, elev

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI