Mici-mici, mici de tot au fost steliştii în faţa englezilor de la Manchester City, marţi seară, în play-off-ul Ligii Campionilor.
55.000 de spectatori în tribunele Arenei Naţionale şi alte sute de mii de români în faţa televizoarelor au avut imaginea a cât de lipsit de vână şi de valoare este fotbalul românesc şi al Stelei, echipa cu pretenţii eterne la titlul de campioană. Puţina energie a steliştilor s-a consumat într-o jumătate de primă repriză, cu mici şi rare puseuri ulterioare întâmplate în preajma careului lui City. Până la pauză, englezii conduceau cu 2-0 şi rataseră, că era de unde, două lovituri de la 11 m.
Apoi a venit a doua jumătate de chin a steliştilor în care Nolito şi Aguero, de două ori, au marcat iar în minutele 48, 77 şi 89. Totul a devenit apoi tăcere, una umilă, cu capul plecat şi inutile comentarii despre tactici greşite ale lui Reghecampf.
Adevărul este însă că toată tactica generalului Sun Tzu cu a lui „Arta războiului” n-ar fi putut ajuta jucătorii români, prin comparaţie cu britanicii, nişte amatori cu jumătate de normă în fotbal.
Ce au avut steliştii? Pe Stanciu şi pe Hamroun, băieţi cu talent de felul lor, dar nici de juma’ de milion de euro, şi, slavă cerului, pe Tamaş, care tehnic şi cu tupeu le-a mai scos balonul de la picior atacanţilor de la City.
Dar au avut în special un portar, Niţă, martir pendulând eroic din bară în bară între goluri, apărând, respingând şuturi şi iar şuturi ale lui De Bruyne, Nolito, Sterling şi compania, salvând disperat stropul de onoare rămasă jucătorilor lui Reghecampf, sfârşiţi, storşi de vlagă după un deplorabil 5-0 la final, în favoarea fotbalului englezesc.
Fără el, scorul ar fi fost unul ca într-un set de la ping pong.
Englezii de la City au scos la iveală cam pe unde ne aflăm în Europa cu fotbalul nostru necăjit şi că ce a fost la Steaua, a fost şi s-a cam terminat pe vremea când Ducadam era suplu şi tânăr şi îi stătea foarte bine în şort scurt, adică acum 30 de ani, la Sevilla.
Ce mai este s-a văzut marţi seară, pe Arena Naţională, la antrenamentul cu public al englezilor lui Guardiola.
Sâmbătă, revenim la ale noastre pentru că se joacă iar „Derbi de România”, respectiv clasicul Steaua – Dinamo, adică patimi, huiduieli, scaune rupte, poate şi ceva bătăi, iar de restul, puţin fotbal.
Ţeapă cu tupeu trasă steliştilor de ultraşii peluzei Cătălin Hâldan
Fotbal românesc, marţi seară pe Arena Naţională n-am prea văzut. Am văzut însă cea mai mare bătaie de joc „aplicată” de dinamovişti lui Becali şi suporterilor roş-albaştri.
Înainte de partida cu Manchester City, câţiva băieţi, dându-se drept suporterii Stelei din străinătate, i-au cerut aprobarea lui Becali pentru o coregrafie executată, culmea, gratuit, pe Arena Naţională, înainte de partida cu englezii. Una tare, în 3D, asemănătoare cu altele executate pe mari stadioane din Europa. Patronul a fost de acord şi a venit surpriza.
Înainte de joc, la tribuna a doua, în loc de ceea ce promiseseră suporterii în cauză, a apărut mesajul „Doar Dinamo Bucureşti”. A fost de fapt „opera” ultraşilor dinamovişti de la Peluza Cătălin Hâldan care plasaseră pe scaune veste albe şi roşii îmbrăcate, potrivit instrucţiunilor plasate odată cu ele, chiar de suporteri ai Stelei.
Comentarii