La întâlnirea cu fermierii suceveni

Ministrul agriculturii a asigurat că anul acesta nu vor fi întârzieri la plata subvenţiilor

Ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a participat, după cum am anunţat, miercuri după-amiaza, la Palatul Administrativ, la o întâlnire cu fermierii suceveni convocată de preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur.

Irimescu le-a transmis fermierilor în principal că este nevoie să se asocieze dacă doresc să se impună pe piaţă şi să vândă produsele şi că doar în acest fel vor putea fi asigurate 51% din produsele alimentare în rafturile marilor magazine de profil.

În ceea ce priveşte principala nemulţumire a fermierilor, plata subvenţiilor, Achim Irimescu a spus că acordarea subvenţiilor pentru anul 2015 se va încheia la sfârşitul acestei luni, cu posibilitatea să existe cazuri în care să se prelungească termenul şi a explicat că întârzierea a fost generată atât de programul informatic, de întârzierea cu care s­-au depus anul trecut cererile, dar şi de complexitatea programului.

El a arătat că APIA lucrează în paralel pentru 2015 şi 2016, iar pentru 2016 nu sunt întârzieri.

„S-­a reuşit depunerea dosarelor la timp, pe 1 martie. Am reuşit să simplificăm enorm toate procedurile şi cred că aţi constatat cât de puţine documente trebuie depuse” a spus ministrul, care a arătat că au fost scoase lucrurile absurde, cum era cel de obţinere a unei adeverinţe de la veterinar prin care se certifica faptul că nu e nevoie de adeverinţă de la veterinar.

„S­-au făcut lucruri foarte bune. Pentru 2016 foarte îmbucurător este faptul că suntem la zi şi nu avem nicio secundă de întârziere”, a spus Irimescu adăugând că este convins că programul va funcţiona perfect.

„Sperăm ca în acest an să plătim cât mai mulţi bani în contul anului 2016 fie ca avans, fie ca plată curentă de la 1 decembrie”, a spus Achim Irimescu care a arătat că fermierii au nevoie de bani la sfârşit de an.

Totodată, în ceea ce priveşte continuarea programului pentru perioada 2017­2020, Achim Irimescu a spus că până la 1 august trebuie să se decidă ceea ce urmează privind condiţiile de aplicare a schemelor de plată precizând că trebuie să se vină în întâmpinarea celor care au dificultăţi şi au nevoie de sprijin naţional şi european.

Irimescu: „Eu vreau să ajungă banii la cât mai mulţi producători”

 El a arătat că una din măsurile luate în calcul va fi creşterea vârstei la vaci pentru care se acordă subvenţie, de la opt la zece ani, şi că probabil se va reduce numărul minim de vaci în zona de munte la 10, iar la oi să scadă de la 150 la 100 sau 75, în zona de munte.

„Trebuie să facem o evaluare, să vedem ce se întâmplă în momentul în care jonglăm cu aceste niveluri, ce se întâmplă cu subvenţia efectivă. Eu, sincer vă spun, vreau să ajungă banii la cât mai mulţi producători şi să vizeze pe cei care reuşesc să facă producţie şi să reducem decalajele între sectoare”, a menţionat Achim Irimescu care a arătat că nu e mulţumit de raportul actual între ceea ce primesc crescătorii de ovine şi cei de bovine şi vrea ca producătorii să reuşească să se dezvolte.

Totodată, Achim Irimescu a spus că este necesară actualizarea bazei de date a animalelor, pentru că actuala bază de date nu e corectă, unele animale nefiind înregistrate, iar cele ieşite din sistem nefiind radiate.

„Ne-­am propus să revedem această bază de date. Ideea de bază e să revedem condiţiile pentru animalele care sunt eligibile”, a spus ministrul agriculturii.

Preţul la lapte a scăzut la 40 de bani la producător, dar a rămas 4,5 lei în magazin. Irimescu a spus că în sectorul laptelui criza este generată de o conjunctură internaţională, fiind afectat de faptul că China şi-a redus consumul, dar şi din cauza embargoului din Federaţia Rusă care a făcut ca laptele produs în Europa să se vândă tot în aceeaşi zonă.

El a mai arătat că peste 2­3 milioane de tone de lapte au apărut în plus pe piaţa europeană după ce la 1 aprilie 2015 s-­a anulat cota de producţie şi că acesta nu provine din România, care nu a reuşit niciodată să depăşească 75% din cota alocată.

„Sectorul laptelui este în mare criză la nivel european. La Consiliul de Miniştri din luna iunie am solicitat comisarului european să vină la consiliul de luni, 18 iulie, cu o nouă propunere pentru ajutor extraordinar pentru sectorul laptelui”, a spus Irimescu care consideră că acest sprijin este un semn îmbucurător pentru fermieri.

El a mai spus că şi la minister s-­a discutat şi de sprijin naţional pentru sectorul laptelui, ajutor care, dacă va fi acordat, nu vizează pe cei care primesc sume mari ca subvenţie, ci pe cei care nu au niciun fel de sprijin.

Achim Irimescu a mai arătat că speră ca situaţia să se îmbunătăţească în ceea ce priveşte preţul laptelui pentru crescători.

„Este o situaţie greu de acceptat pentru producătorii noştri care sunt în prag de faliment din sectorul laptelui.

Preţul la lapte, din noiembrie când era 1,20­1,30 chiar 1,50 lei, a ajuns şi la 40 de bani, iar în magazine a rămas la 4,5 lei. Nu putem fi de acord cu faptul că tot acest efort şoc se repercutează doar asupra fermierilor”, a spus ministrul.

Urmează să se vadă şi în ce măsură noua lege privind vânzarea produselor alimentare va permite stabilirea unei relaţii de echilibru între producător, procesator şi comerciant.

„Nu pot să trec peste faptul că în România cei care procesează laptele au ajuns practic să deţină un monopol”, a spus Achim Irimescu, care a exemplificat cu situaţia din zona de munte a judeţului Suceava.

Totodată, ministrul a spus că nu este indiferent la această situaţie şi va dori să vadă care ar putea fi măsurile antimonopol ce pot fi aplicate.

„Să vedem ce soluţii găsim antimonopol pentru că este o situaţie care afectează extrem de grav producătorii noştri. Nu suntem indiferenţi la această situaţie” a spus ministrul.

Achim Irimescu a explicat că este nevoie de realizarea unui echilibru în ceea ce priveşte producătorii şi marii procesatori de lapte.

„Sunt producători mari, nu avem nimic împotriva lor, dar trebuie să se menţină acel echilibru între preţul la lapte la consumator şi la producător”, a spus Irimescu.

El a mai declarat că nu există lapte mai bun ca cel din zona de deal şi de munte şi a anunţat că miercurea viitoare se va aproba Hotărârea de Guvern privind Registrul montan, iar producătorii vor putea inscripţiona cu „produs montan” produsele lor.

Flutur: „Nu pot să nu consemnez un comportament obraznic la procesatorii de lapte”

La rândul său, preşedintele CJ Suceava a spus că nu poate să nu consemneze un comportament obraznic la marii procesatori de lapte.

„O comună face o asociaţie ca să obţină fonduri europene pentru o unitate de procesare, cel care ia laptele simte că vor să facă o fabricuţă şi urcă brusc preţul la lapte. Când văd asta, oamenii renunţă la asociaţie, iar după trei săptămâni când oamenii nu mai fac făbricuţa, iar coboară preţul. E alba-neagra cu laptele”, a spus preşedintele CJ Suceava Gheorghe Flutur.

Irimescu: „Primarii contractează păşuni cu persoane care nu au legătură cu creşterea animalelor”. Flutur: „Trebuie să ne îndreptăm spre Parlament”

În ceea ce priveşte păşunile, Irimescu a spus că acestea reprezintă un subiect extrem de sensibil, mai ales în contextul în care s­a stabilit că subvenţia poate ajunge la 300 de euro la hectar.

„Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii întrucât, de multe ori, primarii contractează aceste păşuni cu persoane care nu au legătură cu sectorul creşterii animalelor”, a spus Irimescu.

El a arătat că de foarte multe ori a întâlnit fermieri care se plâng de această situaţie şi care sunt disperaţi că nu au cu ce să-şi hrănească animalele.

„E o problemă pe care nu ştim cum să o rezolvăm. Sunt multe primării care nu ţin cont că în comuna respectivă sunt crescători care pot să aducă valoare adăugată în sectorul zootehnic şi, din păcate, păşunile ajung la alte persoane şi nu la cei care au strictă nevoie pentru animalele pe care le deţin”, a spus Irimescu.

Ministrul a spus că a încercat soluţia privind taxa pe păşune şi randamentul pe hectarul de păşune în speranţa de a limita primarii să crească taxa pe care o percep.

„Din păcate nu avem soluţii miracol pentru a reglementa ca aceste păşuni să ajungă la cei care au animale şi care au nevoie foarte mare de aceste păşuni”, a spus Irimescu.

El a mai declarat că nu este benefică schimbarea folosinţei terenurilor, folosirea lor pentru panouri fotovoltaice sau pentru creşterea de plante energetice în zone cu teren fertil în condiţiile în care este nevoie de acest teren pentru cultivarea de produse agricole.

Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a arătat că în ceea ce priveşte situaţia păşunilor e nevoie de un nou cadru legal.

„Cu păşunile e complicat, dar va trebui să mergem spre Parlament. Aici îmi asum şi eu o vină, ca fost parlamentar până acum două săptămâni. Nu e normal să vorbim într-o lege că le dăm prioritate localnicilor, dar vine Curtea de Conturi şi îţi cere licitaţie. Legea acum e confuză”, a spus Flutur.

Irimescu: „Subprogramul pomicol va trebui modificat pentru ca să se poată accesa fonduri europene”

Ministrul Achim Irimescu a mai arătat că în sectorul pomicol, pe subprogramul pomicol, accesul la fonduri este aproape de zero, menţionând că felul în care s­a elaborat măsura nu a permis utilizarea banilor în cadrul acestui subprogram.

El a subliniat că actualul premier, fostul comisar pe agricultură Dacian Cioloş, a ţinut foarte mult la acest subprogram pentru că, într-adevăr, România, care era un mare producător de fructe, a devenit importator de fructe.

„Îmi amintesc cum oficiali ai Comisiei Europene, de câte ori veneau în România, plecau cu lădiţe de fructe şi legume pentru calitatea extraordinară şi mulţi erau şocaţi de ce gust pot să aibă fructele noastre, dar uitaţi că am ajuns să mâncăm din import în loc să producem noi”, a spus ministrul agriculturii.

El a arătat că va trebui să fie revizuită politica în ceea ce priveşte măsura pentru pomicultură, menţionând că nu se poate declara mulţumit pentru că acele condiţii impuse nu le permit celor interesaţi să acceseze fonduri.

Irimescu a menţionat că sunt fonduri europene care se acordă prin organizaţii de producători în sectorul vinului şi al legumelor şi fructelor şi le-a cerut fermierilor suceveni să se asocieze.

„Dacă nu avem organizaţii de producători, şi nu avem, pierdem sume foarte mari”, a spus ministrul.

El a arătat că, anual, sute de milioane de euro care sunt acordaţi separat de bugetul repartizat statelor membre se repartizează de la Bruxelles ţărilor care au astfel de organizaţii.

„Asociaţi-vă, vă rog, pentru că altfel nu veţi beneficia de fonduri europene pe acest sector”, a mai spus ministrul agriculturii Achim Irimescu.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: