Jocuri, muzică şi dansuri ca pe vremea lui Ştefan cel Mare

12 perechi de tineri suceveni s-au transpus sâmbătă, pentru câteva ore, în vremea vornicilor, pârcălabilor, logofeţilor şi hatmanilor de la curtea domnitorilor din epoca medievală. În straie boiereşti, vegheaţi de spiritul vajnic al lui Ştefan cel Mare, băieţi şi fete, elevi ai mai multor licee din Suceava, s-au distrat, dar au şi băgat câte ceva la cap din realităţile acelor vremuri, într-un concurs organizat de Biroul marketing al Muzeului Bucovinei. Locul de desfăşurare, bineînţeles, platoul Cetăţii de Scaun.

Sub dreapta judecată a juriului şi în medierea Iuliei Roşca, şefa biroului, tinerii au luat treaba în serios pe parcursul celor 6 probe ale concursului care le-au probat forţa, isteţimea, dar şi puţină cultură generală. Cu atât mai mult cu cât premiile, pentru câştigători, au fost şi în bani, sume considerabile, de altfel, pentru un buzunar de elev.

După o tragere la sorţi care a stabilit care cu care, concurenţii au debutat în forţă cu proba alergării cu sacul. Fetele s-au mai împiedicat în fuste, băieţii s-au mai dat de gol că uneori chiulesc la orele de sport, dar au fost şi tineri care şi-au dovedit calităţile de atleţi, chiar dacă aveau picioarele băgate în saci de cânepă.

Au trecut apoi la proba trasului de funie, unde fetele au ajutat mai puţin, iar băieţii au fost baza. Cei cu tehnică şi putere şi-au tras adversarii dincolo de linia de mijloc şi au câştigat.

Cea de a treia probă a fost a norocului, concurenţii jucând zaruri, un joc leit cu cel de table, dar de dimensiuni mari, în care au câştigat cei care au acumulat mai multe puncte.

Mima s-a dovedit o probă grea pentru multe perechi de tineri, care au avut de interpretat în gesturi dregătorii medievale, personaje imaginare şi personalităţi istorice, precum paharnic, Vlad Ţepeş, străjer, vrăjitor, chelar, vampir, cadână, Ştefan cel Mare etc. Cine nu ştia ce înseamnă un anume cuvânt i se explica. A fost o mică lecţie de istorie, care a rămas probabil în mintea celor mai mulţi dintre concurenţi.

Proba dansului a adus broboane de sudoare pe frunţile tinerilor. Şi sub privirile publicului din ce în ce mai numeros, pe platoul Cetăţii de Scaun, şi pentru picanteria momentului, ei au avut de evoluat în dansuri medievale, dar şi pe ritmuri de vals sau rock. Din nou fustele lungi ale domniţelor n-au fost de prea mare ajutor, dar a rămas distracţia.

Au urmat ghicitorile, încă o probă dificilă, din care, în maximum 30 de secunde de gândire, multe perechi au ieşit cu bine, dar destule fără puncte. Logica şi limbajul simple care trimiteau către răspunsul corect s-au dovedit complicate pentru unii participanţi.

În pauzele dintre probele de concurs, o „zână” mică şi blondă, o fetiţă de 11 ani, elevă la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, îndrăgostită deja de ceea ce a aflat despre epoca medievală, a cântat la chitară. Se auzea perfect, suav, ca într-o grădină interioară de castel şi, cu destulă imaginaţie, în jur se vedeau, parcă, domniţe pudrate în rochii ample, cu decolteuri adânci şi curteni prea curtenitori ce le sorbeau din ochi.

Încă un proiect de pedagogie muzeală

În timp ce concurenţii au tras o gură de apă şi au ronţăit câte ceva din deliciile oferite de sponsori, juriul a deliberat. Trei perechi, cu cele mai mari punctaje, au luat banii. Nu mai contează cine. Toţi participanţii au primit diplome, legitimaţii gratuite pentru a putea participa la orice manifestare organizată în spaţiile Muzeului Bucovinei. La fel de important însă, câţiva dintre tineri au plecat de la concurs cu o idee despre cum se jucau, cum dansau, ce făceau şi cum gândeau moldovenii din Cetatea Sucevei, în zilele de răgaz şi bucurie, între două bătălii cu turcii sau cu tătarii.

„Ce am organizat astăzi a fost un proiect de pedagogie muzeală. Tinerii se distrează şi în acelaşi timp intră în contact cu diverse obiective muzeale, în cazul de faţă cu Cetatea de Scaun a Sucevei. În acelaşi timp, capătă o serie de cunoştinţe pe care, poate, la lecţiile de istorie sau la alte materii nu le pot acumula. Astfel de proiecte pedagogice s-au mai desfăşurat în organizarea Muzeului Bucovinei, cum ar fi «Micii meşteşugari», «Vis de copil în casa bunicii», «Din secretele maeştrilor», dar odată cu înfiinţarea, din noiembrie anul trecut, a Biroului de marketing, numărul acestor activităţi a crescut mult; vor fi şi mai multe, pentru că ne gândim la colaborări cu alte organizaţii neguvernamentale ce pot veni alături de noi, în spaţiile pe care Muzeul Bucovinei le poate oferi” a declarat Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: