Oraşul Gura Humorului îşi trage numele de la aşezarea sa la gura de vărsare a râului Humor în râul Moldova. Unele legende locale vorbesc despre faptul că, la o dată nedeterminată, probabil în anul 1241, tătarii, sub conducerea lui Kadan, devastează partea de nord a ţării şi, urcând pe râul Moldova, vor să ajungă spre Transilvania, moment în care ploile abundente umflă apele pârâului, făcând imposibilă trecerea. Atunci tătarii au numit această apă „Homor”, ceea ce în limba turanică vorbită de ei înseamnă „repede”. Evoluţia în timp a denumirii a dus la transformarea „Homorului” în „Humor”.
Prezentare generală a localităţii
Oraşul Gura Humorului este situat în zonă istorică Bucovina de sud, jud. Suceava, din nord-estul României, într-o depresiune pitorească străjuită de Obcina Mare şi Obcina Voroneţului, depresiune în care râul Moldova primeşte ca afluenţi râul Humorului şi pârâul Voroneţului. Localitatea este aşezată la 470 m altitudine şi este străbătută de meridianul 26 longitudine estică şi paralela 47 latitudine nordică, ocupând o poziţie centrală în judeţ, pe DN 17, arteră de circulaţie ce leagă Moldova de Transilvania prin pasul Mestecăniş şi Tihuţa
Prima menţiune documentară a localităţii datează de la 26 februarie 1490, dintr-un act emis de Sf. Ştefan cel Mare, după construirea Mănăstirii Voroneţ din 1488, în care se consemnează: „Şi am dat domniei mele din uricul acestei mânăstiri de la Homor o selişte Poiana de la Gura Homorului, iar domnia mea a dat schimb pentru această uliste care este la Gura Homorului, acest sat al nostru”.
Istoricul bisericii parohiale
Parohia „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” Gura Humorului funcţionează din data de 1 oct. 1990, în urma Hotărârii Permanenţei Eparhiale comunicată cu adresa nr. 3552/5 oct. 1990 a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei desfăşurată sub preşedinţia P.F. Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
Sf. Biserică are o istorie de 153 de ani, fiind construită de către comunitatea armenilor din Suceava pentru armenii din Gura Humorului şi sfinţită la 11 aug. 1862, aşa cum reiese din inscripţiile de pe cele două table de marmură încastrate în zidul din interiorul bisericii.
Biserica este construită din cărămidă, în stil specific armenesc, plan dreptunghiular în formă de cruce şi ocupă o suprafaţă de 282 mp. La intrarea din faţă are două turnuri mari şi înalte, iar pe partea naosului are un turn mai mic, fiind acoperită cu tablă de cupru. Trebuie de precizat că în 1929, când în oraş nu mai existau armeni, Biserica a fost cumpărată de comunitatea protestantă augustină spre a servi cultului lor. În anul 1940 protestanţii germani s-au repatriat, iar biserica a fost folosită de către greco-catolici. Între anii 1944-1948, biserica a fost părăsită şi a suferit deteriorări mari în timpul războiului mondial, încât conducerea administrativă de atunci a hotărât s-o dărâme şi să construiască o casă de cultură în locul ei. În această situaţie P.C. Inspector bisericesc Pr. Teodor Bodnar (1909-2006) a intervenit şi a obţinut aprobarea de la forurile superioare ca biserica să nu se dărâme, ci să treacă în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române. Împreună cu consiliul parohial, Părintele inspector a organizat şantierul de reparaţie capitală a locaşului de cult, iar în anul 1954 a fost sfinţit de către ÎPS Sebastian, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei.
Lucrările de înfrumuseţare a Bisericii au continuat aşa încât Părintele Insp. Teodor Bodnar, împreună cu P.C. Pr. Aurel Turtureanu, a declanşat pictura interioară, realizată de prof. Nicolae Stoica din Bucureşti, care a restaurat şi catapeteasma pictată de pictorul Epaminonda Bucevschi. Concomitent cu pictura, s-a confecţionat mobilierul sculptat în lemn de stejar de către sculptorul Mihai Croitoru din Tg. Neamţ.
După finalizarea lucrărilor, biserica a fost sfinţită de către ÎPS Dr. Iustin Moisescu, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, la data de 1 iulie 1973, iar cu acest prilej s-a statornicit şi hramul bisericii, care a fost închinată „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”. Din cauza faptului că pictura s-a deteriorat din cauza arderii lumânărilor în interior, la iniţiativa subsemnatului, în anii 1995-1996, pictura a fost restaurată de pictorul Nicolae Gavrilean, fiind resfinţită la data de 19 mai 1996 de către ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un distins sobor de preoţi. În biserică se găsesc două table de marmură pe care scrie în limba armenească: „În memoria lui Lusik Koilavian, soţia mult iubită a lui David, fiica hagiului Paghtasar, care s-a căsătorit la Potshan (Botoşani). Oh Doamne primeşte această strălucitoare biserică aţă la Homori”, iar în partea de jos scrie, 1862 august 11, ce reprezintă data sfinţirii, având hramul Sf. M. Mc. Gheorghe. Absida din partea dreaptă adăposteşte în prezent icoana Maicii Domnului Făcătoare de minuni.
Şirul preoţilor parohi
Până în anul 1990, în Gura Humorului a funcţionat o singură parohie, al cărei paroh a fost P.C. Insp. Bis. Pr. Teodor Bodnar de la 1 ian. 1952 – până la 1 sept. 1990, când s-a pensionat şi care a avut în administraţie şi Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”, împreună cu Pr. Ic. strv. Aurel Turtureanu, care a fost preot slujitor între anii l950-1990.
La această parohie au slujit după l990 următorii preoţi:
Pr. Mircea Nuţu – paroh; Pr. Petru Cîrciu – 1990-1993, transferat la Parohia „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Gura Humorului; Pr. Benone Greşanu – preot slujitor între anii 1993-1994, transferat la Parohia „Naşterea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc; Diac. Budeanu Ioan-Cristian 1994-1996, transferat ca preot paroh la parohia Salcea; Pr. Ic. Strv. Dorin Moroşan, preot slujitor din data de l august 1996; Pr. Ic. Strv. Emilian-Adrian Gavrilean, preot slujitor din data de 1 oct. 1998; Pr. Ic. Strv. Dumitru Bleortu, preot slujitor din data de 1 sept. 2001; Pr Ic. Strv. Emanuel-Ştefan Nuţu, preot slujitor din data de 1 aug. 2003 şi care a fost transferat la 1 oct 2009 preot slujitor la Parohia „Sf. Înviere” din Viena; Pr. Ic. strv. Vasile Nuţu, slujitor din data de 1 iunie 2009, decedat la 4 oct. 2013 la vârsta de 29 de ani.
Cântăreţi bisericeşti şi epitropi de seamă: cânt. bis. Maestru Aurelian Tiron († 1980), care a format corul parohiei; cânt bis. Ioan Cavrilean din 1 sept 1980; epitrop Teofil Sauciuc (+l99l); epitrop Nichita Balău (†1997); primepitrop Constantin Moroşan; epitrop Marcu Silvestru (†2008); epitrop Ioan Andronic; epitrop Traian Moroşan (†2002); epitrop Viorel Hobjila.
Cimitirul este administrat de primăria oraşului, unde sunt înmormântate câteva personalităţi de seamă: Teodor Bălan – 1885-1972 – istoric român, profesor la Universitatea din Cernăuţi, şi Dir. al Arhivelor Statului din Cernăuţi; George Gavrilean – 1951-2000, poet, grafician, caricaturist şi pictor; Corneliu Tincu – 1940-2011, prof. de desen, şi artist plastic; Viorel Grigoraş – 1948-2014, prof. şi artist plastic; Petru Gavrilean (†2007), cel ce prezenta în balade şi urături frumuseţea tradiţiei şi credinţei strămoşeşti.
Activităţi culturale şi filantropice în trecut
Parohia fiind înfiinţată din 1990, a păstrat corul format la insistenţa părintelui inspector bisericesc Teodor Bodnar prin strădania cântăreţului bisericesc Aurelian Tiron. Parohia are bibliotecă parohială de unde încredinţăm credincioşilor cărţi specifice cultului ortodox pentru a le întări credinţa dreptmăritoare. De asemenea, se organizau cateheze. În cadrul parohiei noastre, în anul 1994 Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a sfinţit piatra de temelie a „Catedralei Naşterea Maicii Domnului”, construită la iniţiativa subsemnatului acestor rânduri şi pr. Teodor Bodnar, care în anul 2011 s-a finalizat cu pictura efectuată de către maestrul Alexandru Mateeas, mobilier sculptat în stejar şi obiectele necesare săvârşirii cultului divin. Catedrala are o lungime de 45 m, lăţimea de 24, şi înălţimea de 53 m, zidită din cărămidă cu stâlpi şi centuri de fier beton şi acoperită cu tablă de cupru, fiind sfinţită în ziua de 21 august 2011 de către P.F. Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la care s-au alăturat încă 6 ierarhi şi peste 120 de preoţi. Cu acest prilej pr. paroh a primit din partea P.F. Părinte Patriarh Crucea patriarhală, preoţii slujitori Crucea Sf. Ştefan cel Mare, iar ctitorii crucea patriarhală pentru mireni sau alte distincţii. Cu acest prilej, Catedrala a primit al doilea hram „Sfinţii Români”. Proiectul Catedralei a fost conceput de vrednicul de pomenire arhitect Gheorghe Bratiloveanu, iar rezistenţa, calculată de vrednicul de pomenire ing. Mircea Solcan .
Între 2004-2005 în curtea bisericii parohiale s-a construit un aşezământ social cu mai multe utilităţi şi s-a refăcut din fundaţie zidul de piatră ce împrejmuieşte curtea bisericii, s-a construit un lumânărar din piatră aparentă, alături de care s-a săpat şi o fântână. Biserica s-a dotat cu obiecte de cult noi, iar cele vechi care au fost restaurate fiind folosite în continuare pentru săvârşirea cultului divin. La ora actuală, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la biserica parohială se execută lucrări de restaurare ce constau din modificarea şarpantei în stil ştefanian, schimbarea acoperişului cu tablă de cupru, refacerea faţadelor, placarea temeliei, trotuarului şi a treptelor de la cele două intrări cu piatră bucerdată, schimbarea pardoselei din interior cu plăci de granit şi alte lucrări ce se vor impune a fi executate, realizarea acestora fiind sprijinită prin contribuţia enoriaşilor şi a unor închinători în biserica noastră.
Cei 4 preoţi care slujesc la parohie oficiază prin rotaţie în fiecare zi Sf. Liturghie la Catedrală, iar seara Vecernia sau Privegherea, dacă este ajunul unei sărbători sau a duminicii. La biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” se oficiază zilnic dimineaţa slujbă Utreniei, seara Vecernia sau Paraclisul Maicii Domnului, iar vinerea şi în duminici şi sărbători Sf. Liturghie. Atât la Catedrală, cât şi la Biserica Sf. Împăraţi vinerea se face slujbă de sfinţire a apei şi Sf. Maslu.
În fiecare an, la sărbătorile Naşterii Domnului, corul parohiei, dirijat de dl Ioan Gavrilean, de pe o scena amplasată lângă Muzeul oraşului, prezintă concert de colinde, iar grupuri de copii sunt primiţi în zilele acestei mari sărbători la Catedrală unde colindă pe credincioşii prezenţi, fiind răsplătiţi cu daruri tradiţionale. Preoţii participă la lansări de carte, la expoziţii de pictură, la diferite întruniri cu caracter cultural, la depunerea coroanelor de flori la monumentul eroilor unde se oficiază slujba cuvenită şi se rosteşte după caz cuvânt de învăţătură.
Ajutoare pentru cei în nevoi
Parohia are în evidenţă familiile cu lipsuri materiale pe care le ajută cu produse alimentare, pregătind câte 220 de pachete ce cuprind până la 16 feluri de produse pe care le distribuie familiilor sărace. În fiecare toamnă parohia distribuie la domiciliu în jur de 70-80 mc lemn de foc bătrânilor cu lipsuri financiare, decontează reţete pentru medicamente bolnavilor săraci, acordă sprijin financiar celor ce se internează în spitale, sprijină familiile sărace care au înmormântări pregătind cele necesare potrivit tradiţiei. Din anul 2006 acordă la un număr de 30-35 persoane sărace în fiecare zi câte o masă de prânz pregătită la casa socială, ce constă din două feluri de mâncare şi pâinea necesară. Calculând, în cursul unui an se acordă în jur de 12.600 de porţii pentru prânz şi intervine mereu cu ajutor acolo unde este necesar. Anul acesta, de sărbătoarea Sf. Paşti, s-au cumpărat haine noi pentru 17 copii ce provin din familii nevoiaşe.
La noi găsesc popas de odihnă şi o masă caldă toţi părinţii monahi, monahiile şi preoţii care sunt în diverse călătorii pentru împlinirea unor ascultări în promovarea ortodoxiei strămoşeşti.
Considerăm că cele puţine prezentate aici contribuie la formarea unui răspuns pentru întrebarea „Ce face biserica?” Această lucrare filantropică este posibilă cu ajutorul Maicii Domnului, a cărei Sf. Icoană, adăpostită în biserica noastră, este un izvor de binecuvântare pentru noi şi pentru toţi închinătorii pelerini, dar şi prin ataşamentul unor fii credincioşi ai bisericii noastre alături de noi, care sunt mereu însoţiţi de convingerea că împărăţia lui Dumnezeu se deschide cu cheia milosteniei.
Paroh, pr. MIRCEA NUŢU
Comentarii