De pe 5 mai, la Hotin

Festivalul „Bătălia naţiunilor”

2454Festivalul „Bătălia naţiunilor” sau „Hotin Medieval” se va desfăşura la Cetatea Hotin de pe malul Nistrului, regiunea Cernăuţi, în perioada 5-9 mai. Manifestarea „a crescut” de la Festival internaţional de reconstrucţie istorică a Evului Mediu „Bătălia naţiunilor” la Campionat mondial de lupte istorice din prezent. Pentru cei ce doresc să ajungă la Hotin în aceste zile, Festivalul „Bătălia naţiunilor” este o modalitate de relaxare în tabăra istorică organizată în cetate, în condiţii apropiate de cele din campaniile militare ale strămoşilor noştri. Se poate participa la jocuri medievale sau ateliere de lucru, unde veţi avea posibilitatea să învăţaţi cum se confecţionează armurile şi armele, să participaţi la competiţii de trageri cu arcul şi arbaleta, la bătăi cu saci umpluţi cu paie; vor putea fi vizionate spectacole de teatru medieval de stradă, seara vor fi spectacole de foc, vor fi concerte de muzică acustică şi de muzică rock. Pe toată durata festivalului, pe cele 20 ha ale cetăţii de pe malul Nistrului se va trăi „medieval”, se vor putea servi mâncăruri „medievale”, iar cazarea se va face la corturi tip medieval.

Turnirurile decisive din cadrul Campionatului mondial de lupte istorice vor avea loc în arena special amenajată între reprezentanţii Ucrainei, Rusiei, Belarusiei, R. Moldova, R. Tatarstan etc. Nu vor fi folosite scenarii de film sau de teatru, totul va fi real, fiecare ţară prezentând propria istorie prin cultura sa şi prin luptele sale.

„Bătălia naţiunilor” reprezintă un proiect internaţional de reconstituire a epocii medievale, axându-se pe cultura medievală şi pe profesionalismul în desfăşurarea bătăliilor istorice într-un nou format.

Şi dacă tot ajungeţi la Hotin, vizitaţi şi oraşul Kameneţ Podolsk (Cameniţa, la 22 km de Hotin), canionul de stânci din centrul oraşului, Mănăstirea Dominicană, turnurile şi Castelul Kameneţ Podolsk, unde sunt expoziţii de arme şi o cameră de tortură.

În secolul al XI-lea, pe un teren stâncos, aflat pe un vârf care străjuieşte curgerea Nistrului, cneazul kievean Vladimir I (978–1015) a pus bazele unui sistem de fortificaţii din lemn şi pământ la frontierele de vest şi sud ale statului său, pentru a proteja Rusia de invazia mongolilor. În perioada 1250-1264, cneazul Daniel al Galiţiei (1201-1264) şi fiul său Lev au înlocuit fortificaţiile din bârne cu un zid de piatră. Fortificaţiile actuale au fost construite după anul 1400 de domnitorul moldovean Alexandru cel Bun. După moartea lui Alexandru cel Bun, Hotinul a fost ocupat de Polonia de două ori şi a revenit Moldovei tot de două ori. Prin pacea de la 4 aprilie 1459, domnitorul Ştefan cel Mare a redobândit Cetatea Hotinului de la polonezi, după un asediu care a durat doi ani. În anul 1476, garnizoana moldovenească din cetate a rezistat cu succes asediului armatei turceşti. Ştefan cel Mare a construit ziduri de 5-6 metri lăţime şi 40 metri înălţime, fiind adăugate trei turnuri şi amenajată o curte interioară împărţită în curtea voievodală şi curtea oştenilor, devenind una dintre cetăţile de apărare a frontierei nordice a Moldovei medievale şi reşedinţă a domnitorilor Moldovei în secolele XIV-XVI.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: