Peste 250 de copii din judeţul Suceava sunt diagnosticaţi cu autism

Autism> În ultimii ani s-au făcut paşi importanţi pentru oferirea de servicii specializate şi pentru creşterea calităţii vieţii acestor copii

 Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului este marcată, anual, în 2 aprilie, iar fundaţiile şi organizaţiile non-guvernamentale care apără drepturile persoanelor cu autism sau cu tulburări din spectrul autist au organizat şi cu acest prilej, în urmă cu o săptămână, diverse evenimente pentru a atrage atenţia comunităţilor asupra problematicii cu care se confruntă aceste persoane, pledând pentru acceptarea şi incluziunea lor socială, dar şi pentru accesul la educaţie.

În ultimii ani, în judeţul nostru s-au făcut numeroşi paşi în domeniul acordării de servicii specializate şi al creşterii calităţii vieţii copiilor diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist, în domeniul consilierii părinţilor care au în îngrijire copii cu TSA, dar şi al transferului de competenţe pentru ca aceştia să poată înţelege mai bine nevoile copiilor lor, să comunice mai uşor cu ei şi să poată continua la domiciliu terapia iniţiată de specialişti.

Directorul executiv DGASPC Suceava, Doina Elena Cojocaru, a declarat recent că instituţia a încheiat de-a lungul ultimilor ani diverse parteneriate cu asociaţii şi ONG-uri pentru derularea unor proiecte, în cadrul cărora angajaţi ai instituţiei au fost formaţi specialişti care să lucreze în echipe pluridisciplinare pentru terapia copiilor cu TSA.

Ea a spus că la Complexul Terapeutic “Blijdorp – O Nouă Viaţă” Suceava, înfiinţat în anul 2002, funcţionează un centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi (cu sprijinul Asociaţiei Blijdorp România), care are o capacitate de 30 de locuri pentru copii cu dizabilităţi severe şi moderate din Suceava şi din împrejurimi, cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani, dar şi o casă de tip familial cu o capacitate de 17 locuri pentru copii cu handicap sever (cu sprijinul Asociaţiei „O nouă viaţă” Siret).

Doina Elena Cojocaru a mai spus că în cadrul acestui centru de zi sunt oferite servicii educaţionale, asistenţă socială şi medicală copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi mentale, fizice şi/sau asociate din România, la standarde înalte, conform procedurilor de lucru aplicate de Blijdorp Belgia.

Directorul DGASPC Suceava a precizat că în cadrul Complexului Terapeutic Blijdorp a fost înfiinţat, în anul 2008, Centrul de zi pentru tineri, cu o capacitate de 20 de locuri, care s-a transformat în anul 2013 în Centru de zi pentru adulţi.

„Încă de la înfiinţarea Complexului au existat beneficiari diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist (TSA). În prezent, în cadrul Serviciilor Sociale pentru Copii cu Dizabilităţi, există 19 beneficiari, iar în cadrul Serviciilor Sociale pentru Adulţi cu Handicap, şase beneficiari diagnosticaţi cu TSA” a spus Cojocaru.

Ea a arătat că personalul complexului terapeutic a fost specializat constant de Asociaţia Blijdorp Belgia, în centrele de recuperare ale acesteia, dar şi în ţară, cu sprijinul unor ONG-uri şi al unor instituţii de stat, cât şi prin intermediul unor persoane specializate precum Down Hoffman, terapeut ocupaţional din SUA, Evelyn Soayez, medic neuropsihiatru infantil din Franţa. Iar în anul 2011 a fost organizat un curs de formare pentru personalul nou angajat al centrului.

Directorul DGASPC Suceava a subliniat că persoanele cu TSA beneficiază la Complexul Terapeutic Blijdorp de o terapie adaptată nivelului de autism, ce presupune o îmbinare de tehnici preluate din diverse metode de lucru, precum ABA, TEACH, PECS, FLOOR TIME, integrare senzorială, în funcţie de particularităţile şi nevoile fiecărui caz în parte.

Ea a spus că specialiştii Complexului Terapeutic Blijdorp au elaborat ghidul „Pledoarie pentru demnitate”, care vine şi în sprijinul părinţilor care au în îngrijire copii diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist, întrucât în paginile acestuia sunt prezentate aspecte practice privind recuperarea persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv cu TSA.

„Părinţii beneficiază de consiliere în cadrul întâlnirilor individuale sau de grup organizate la nivelul instituţiei. De asemenea, părinţii au posibilitatea de a solicita întâlniri cu echipa pluridisciplinară ori de câte ori întâmpină o problemă” a spus Cojocaru.

La Complexul Terapeutic Blijdorp, Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului a fost marcată printr-o acţiune intitulată “Şi eu pot… Şi mie îmi place…”, ce a avut ca scop „conştientizarea existenţei unei abilităţi aparte, a unui «dar» în fiecare persoană cu TSA, prin realizarea unor activităţi individuale sau de grup, în funcţie de potenţialul fiecăruia”.

DGASPC Suceava derulează, în prezent, două proiecte în parteneriat cu Asociaţia Help Autism din Bucureşti şi cu Fundaţia Romanian Angel Appeal

Directorul executiv al DGASPC Suceava a precizat că instituţia derulează prin Centrul de Recuperare pentru Copii cu Dizabilităţi/TSA şi Psihoterapie două proiecte în parteneriat cu ONG-uri.

Ea a spus că unul dintre acestea este parteneriatul public-privat încheiat între DGASPC Suceava şi Asociaţia Help Autism din Bucureşti, „Şi ei au dreptul la viaţă!”, aflat în al doilea an de derulare la Suceava, în cadrul căruia se oferă terapie individuală pentru şapte copii diagnosticaţi cu tulburare de spectru autist, autism şi alte diagnostice conexe tulburării.

Cojocaru a mai spus că al doilea proiect derulat de DGASPC Suceava în parteneriat cu Fundaţia Romania Angel Appeal se intitulează „Comunitate pregătită, copil integrat” şi vizează integrarea copiilor cu TSA în învăţământul de masă, facilitând accesul cadrelor didactice la informaţii despre natura tulburării şi carenţele copiilor care au primit acest diagnostic.

„De asemenea, în cadrul acestui proiect este încurajată colaborarea între specialişti şi cadrele didactice în vederea eficientizării lucrului la clasă cu copiii diagnosticaţi cu TSA, acceptarea acestora în colectivitatea clasei sau grupei de elevi, cadrele didactice participante fiind instruite cu privire la modul de manifestare, comportamentele care pot să apară, precum şi la modalităţi de intervenţie şi de lucru” a explicat Cojocaru.

Directorul executiv al DGASPC Suceava a precizat că în urma parteneriatelor şi a proiectelor derulate prin Centrul de Recuperare pentru Copii cu Dizabilităţi/TSA şi Psihoterapie au fost formaţi zece specialişti care au fost instruiţi să aplice, în principal, terapia ABA (analiza comportamentală aplicată).

„Specialiştii astfel instruiţi au dobândit abilităţi de a utiliza chestionare eficiente pentru evaluarea capacităţilor copiilor, de a realiza un raport de evaluare care să reflecte realităţile din punct de vedere cognitiv, verbal, motric, social, al comunicării şi al deprinderilor de viaţă independente, de a realiza un plan de intervenţie personalizat pe nevoile şi carenţele observate, precum şi de a lucra eficient cu copiii” a mai spus Cojocaru.

„Cel mai tare mă bucură când trimitem un copil în învăţământul de masă şi ne vin feedbackuri pozitive de acolo”

Alexandra-Rusu

Psih. Alexandra Rusu

Psihologul Alexandra Rusu, din cadrul Centrului de Recuperare pentru Copii cu Dizabilităţi/TSA şi Psihoterapie, a declarat că în acest centru copiii diagnosticaţi cu TSA, care au vârste cuprinse între doi ani şi jumătate şi nouă ani, beneficiază de câte două sau trei şedinţe de terapie individuală pe săptămână.

Alexandra Rusu a spus că, înainte de începerea terapiei de recuperare, este realizată evaluarea copilului cu tulburări din spectrul autist pentru a se stabili nivelul la care se află în acel moment în privinţa limbajului, funcţiilor motorii, interacţiunii sociale, dar şi a stereotipiilor sau deprinderilor acestuia. Apoi, în cadrul echipei pluridisciplinare, se stabileşte planul de intervenţie personalizat, cu obiective şi activităţi care să fie incluse pe parcursul celor şase luni de terapie.

Ea a arătat că, în funcţie de progresele înregistrate de copil, reevaluarea acestuia se poate face şi mai devreme de şase luni, iar în cazul în care nu se reuşeşte atingerea obiectivelor propuse în planul de intervenţie personalizat, se regândeşte totul, de la modul de lucru, până la materialele folosite în cadrul terapiei, inclusiv componenţa echipei, astfel încât copilul să fie ajutat să asimileze mai uşor informaţiile şi să înregistreze progrese.

Psihologul a subliniat importanţa diagnosticării precoce şi a intervenţiei terapeutice timpurii în dezvoltarea ulterioară a copilului cu TSA.

Rusu a spus că progresele înregistrate diferă de la un copil la altul, arătând că unii copii asimilează mai repede informaţiile decât alţii, unii preferă să lucreze cu terapeuţi bărbaţi, alţii cu terapeuţi femei, unora le plac anumite materiale în cadrul terapiei, altora nu le place vocea celui cu care lucrează, iar atunci echipa se adaptează la nevoile şi preferinţele copiilor.

„Încercăm să facem tot posibilul astfel încât copilul să se adapteze cât mai bine la mediul de lucru” a precizat Rusu.

Ea a spus că echipa pluridisciplinară aplică, cel mai adesea, metoda ABA în cadrul terapiei, care porneşte de la premisa că „un comportament are un antecedent şi o consecinţă”; metoda este aplicată în etape şi este adaptată potenţialului şi particularităţilor copilului, iar în cazul copiilor care nu comunică verbal, se adaptează metoda alternativă de comunicare prin imagine (PEACS), pentru a-i învăţa pe copii să comunice non-verbal.

„Sunt situaţii când copiii nu pot comunica verbal fie din cauza unor afecţiuni de care suferă, fie pentru că nu vor să vorbească dintr-un motiv sau altul şi atunci trebuie găsită o alternativă pentru a ne putea înţelege cu ei” a explicat Rusu.

Referindu-se la includerea copiilor cu TSA în învăţământul de masă, psihologul apreciază că integrarea acestora în învăţământul de masă este una benefică, în special pentru cei de vârstă preşcolară, întrucât în grădiniţe vor fi alături de copii de vârsta lor, vor învăţa mai uşor să relaţioneze cu ceilalţi copii, vor învăţa mai uşor anumite informaţii, vor căpăta diferite deprinderi (de a se spăla pe mâini, de a mânca singuri, de a se îmbrăca, de a colora etc.) şi vor învăţa să se adapteze unui program.

„Pentru copiii cu TSA este foarte importantă rutina, iar atunci când apar schimbări sau noutăţi în rutina lor zilnică se produce un declic care îi bulversează foarte tare, iar atunci apar comportamente neadecvate, apar frustrări, care declanşează stereotipiile pe care le au” a spus Rusu.

Ea a arătat că terapeuţii încearcă să colaboreze cu cadrele didactice, precizând că există deja un proiect în derulare, realizat în parteneriat cu Fundaţia Romania Angel Appeal, privind integrarea copiilor cu autism în învăţământul de masă, iar terapeuţii le explică profesorilor cum se comportă şi cum se manifestă un copil în anumite situaţii, care sunt informaţiile pe care acesta le ştie şi care sunt cele pe care nu le ştie sau cum aplică acesta informaţiile, cum ar trebui profesorul să ceară o anumită informaţie.

„De obicei, copilul învaţă o anumită întrebare, o anumită comandă, cum spunem noi, iar dacă o reformulezi, deşi ştie informaţia respectivă, există posibilitatea ca el să nu răspundă, pentru că nu înţelege ce l-ai întrebat” a explicat psihologul.

Ea a arătat că unele cadre didactice sunt dispuse să lucreze cu copii diagnosticaţi cu TSA şi acceptă intervenţia terapeutului în activitatea lor educaţională.

Rusu a precizat că – în cazul în care cadrele didactice nu au informaţii complete despre ceea ce înseamnă autismul şi nu ştiu cum să reacţioneze în momentul în care un copil cu autism are un comportament neadecvat şi face un anumit lucru care deranjează ora – terapeuţii le explică cum reacţionează copilul în situaţia respectivă şi cum ar trebui să reacţioneze educatorul, pentru a-şi putea continua ora, iar copilului să-i placă să meargă la grădiniţă.

“Există o diferenţă destul de mare între grădiniţă şi ciclul primar. La grădiniţă, activitatea este oarecum mai liberală, iar în momentul în care copilul ajunge în clasa pregătitoare sau în clasa întâi, totul este mult mai rigid, dar sunt unii copii pentru care rigiditatea de la ciclul primar este ca o mană cerească, pentru că ştiu ce urmează, ştiu la ce să se aştepte. Sunt unii care merg bine, sunt alţii care nu reuşesc să se adapteze, dar, în principiu, noi îi ajutăm. Avem copilaşi care sunt în clasa zero şi s-au adaptat foarte bine, dar sunt şi copilaşi care încă mai au probleme la partea de relaţionare şi de comunicare cu ceilalţi şi, dat fiind deficitul de atenţie pe care mare parte dintre copiii cu autism îl au, le este destul de greu să ţină pasul, în sensul în care programa şcolară este oarecum încărcată pentru ei şi le-ar trebui ceva mai simplu sau să se petreacă mai mult timp la o singură lecţie, ca ei să reuşească să asimileze mai uşor informaţia” a explicat Rusu, arătând că mulţi dintre părinţii acestor copii lucrează mult cu ei acasă.

Întrebată care este satisfacţia profesională cea mai importantă a unui terapeut, Alexandra Rusu a spus că, în cazul terapiei cu copiii cu TSA, satisfacţia profesională nu este “una imediată”, ci apare pe parcursul perioadei de terapie.

„Trebuie să înveţi să ai răbdare, trebuie să înveţi că, la un moment dat, există posibilitatea ca dintr-un motiv sau altul copilul respectiv să nu meargă aşa de repede cum ţi-ai dori tu să o facă şi atunci, cu calm, cu înţelegere şi cunoscând copilul, satisfacţia profesională vine la un moment dat, doar că nu vine la fel de rapid ca în alte profesii. Cel mai tare mă bucură când trimitem un copil în învăţământul de masă şi ne vin feedbackuri pozitive de acolo. Cel mai mult mă bucură când aud că un copil cu autism merge bine la şcoală sau la grădiniţă, că reuşeşte să comunice cu ceilalţi, chiar simplist, minimal, cu educatoarea, cu învăţătoarea, cu părinţii acasă” a subliniat Alexandra Rusu.

Referindu-se la relaţia cu părinţii, psihologul a precizat că, în cadrul Centrului de Recuperare pentru Copii cu Dizabilităţi/TSA şi Psihoterapie, ei pot beneficia, la cerere, de servicii de consiliere, de transfer de competenţe privind modul eficient de a lucra cu copilul, de a reacţiona la anumite comportamente pe care le manifestă copilul.

114 copii cu autism sau cu tulburări din spectrul autist sunt incluşi în învăţământul preuniversitar sucevean

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, prof. Cezar Anuţei, a declarat în acest context că în unităţile de învăţământ preuniversitar sucevene învaţă 114 copii cu autism sau cu tulburări din spectrul autist.

Anuţei a spus că 46 de copii studiază în învăţământul de masă, iar 68 în învăţământul special.

El a mai spus că peste 100 de cadre didactice sucevene, cele mai multe dintre acestea care predau în învăţământul special, au urmat cursuri de formare şi de dezvoltare a abilităţilor în vederea integrării copiilor cu autism în mediul şcolar.

Întrebat dacă, în ultima perioadă, au fost înaintate IŞJ Suceava sesizări venite din partea unor părinţi care au în îngrijire copii cu TSA că ar întâmpina dificultăţi la înscrierea sau în menţinerea copiilor lor în învăţământul de masă, Anuţei a precizat că nu au fost reclamate astfel de situaţii.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: