PSD Suceava 2020

O femeie din Dorneşti luptă de 4 ani în instanţă, cu Apele Române, pentru despăgubiri pe o bucată de pământ şi o seră

Sunt mai bine de patru ani de când o femeie din localitatea Dorneşti se bate în instanţă cu AN Apele Române şi o societate de construcţii din Bucureşti, care au intrat pe proprietatea ei şi i-ar fi distrus bunuri de pe proprietate, fără să le plătească.

Povestea a început după ce, în anul 2010, apele pârâului Ruda au inundat sute de case la Dorneşti şi au făcut pagube irecuperabile în gospodăriile oamenilor.

Firesc, după atâta nenorocire, Apele Române au iniţiat lucrări de regularizare şi îndiguire a pârâului, una din zonele vizate fiind şi o bucată de teren de câţiva ari, pe malul Rudei, pe care Elena Schipor şi soţul ei o deţin şi pe care aveau construită o seră.

Bani pe pământ, sera pe degeaba

Iniţial, familia Schipor a acceptat situaţia şi, cum credeau că trăiesc într-un stat de drept, au solicitat, la fel de firesc, despăgubiri, dar la un moment dat relaţiile între părţi s-au stricat. Potrivit declaraţiilor proprietarei, Apele Române i-a oferit compensaţii doar pentru terenul pe care urma să facă lucrări, dar nu şi pentru seră.

Proprietatea lor, bunurile lor, banii lor, ceea ce considerau normalitate, oamenii s-au trezit că trebuie să le ofere degeaba, în virtutea unor urgenţe. Dar nu au vrut. În timp au fost numeroase confruntări între părţi, dar proprietarii n-au cedat, susţinându-şi drepturile.

Schipor Elena

Schipor Elena

„Tot anul 2010, până în 2011, ne-au hărţuit întruna. Au venit acasă primarul, oameni de la Prefectură, de la Apele Române, dar niciunul nu a spus «Doamnă, hai să aducem expert, vedem cât valorează totul, plătim şi apoi facem lucrarea». Adică aşa cum este legal.

Au spus că-mi plătesc pământul. Chiar dacă îl plăteau mai ieftin, am zis, bine, dar să-mi plătească şi sera. Dar nu, sera nu. Păi cum aşa? E bunul meu, am băgat bani în el, mă hrănesc din sera aia şi tu vii şi vrei să dispui de ea ca şi cum ar fi fără stăpân? Dacă nu plătiţi, nu distrugeţi. În ce ţară trăim?” a spus Elena Schipor.

„În toamna lui 2011 au intrat forţat (…) şi au distrus tot”

Trăim în România şi la noi se poate face cam orice a fost răspunsul, în fapte, al celor implicaţi în lucrările cu pricina. Într-o zi, când mai era puţin timp şi lucrările la pârâul Ruda trebuiau musai să fie recepţionate, AN Apele Române, prin firma de construcţii cu care a contractat lucrările la Dorneşti, SC Master Construct SRL Bucureşti, a intrat pe terenul familiei Schipor şi şi-a făcut treaba, sub privirile „oamenilor mari” de la primărie, prefectură etc.

Tot atunci, un poliţist din localitate a asistat, fără să intervină, la încălcarea unei proprietăţi.

„În toamna lui 2011 au intrat forţat. Noi eram plecaţi de acasă, iar ei au intrat cu excavatorul şi într-o oră au distrus tot.

Eram la muncă în câmp şi am văzut utilajul, şi am ştiut că au intrat cu forţa. Până am ajuns noi acolo, fărmaseră tot. Au excavat o bucată din teren pentru lărgirea albiei, iar din sera noastră se aleseseră două grămezi de materiale de care nici nu am avut parte mai apoi, pentru că s-au împrăştiat, furate, luate, nu ştiu.

Era de faţă o mulţime de persoane venite cu maşini oficiale. Chiar prefectul a fost acolo, şi alţi oameni mari. Cu ei de faţă s-au făcut toate” a povestit Elena Schipor întâmplările care au declanşat de fapt lupta ei în instanţă.

Magistraţii de la Rădăuţi au dispus despăgubiri de 3.600 de lei, dar femeia a făcut recurs

După patru ani, litigiul între familia de la Dorneşti şi cei care au intrat pe proprietatea ei, fără accept, şi au distrus bunuri, este încă nesoluţionat.

Plângerea penală a Elenei Schipor, împotriva AN Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Siret şi SC Master Construct SA Bucureşti, înaintată Parchetului de pe Lângă Judecătoria Rădăuţi, nu a mai ajuns la judecată, magistraţii dispunând despăgubiri de 3.600 de lei faţă de familia Schipor.

„Au hotărât aceste despăgubiri, dar nu mi-au spus pentru ce sunt, ce reprezintă. Nu am fost de acord. Nu acopereau nici cheltuielile mele de judecată. Am făcut recurs, iar Tribunalul Suceava a trimis dosarul spre rejudecare, înapoi la Rădăuţi. Alţi bani, alt expert, alte cheltuieli” a continuat femeia povestirea.

A urmat apoi un şir lung de amânări în instanţă, şir care se întinde până în prezent.

La rejudecare, familia Schipor a solicitat şi daune morale

La noua cerere de chemare în judecată, în noiembrie 2015, Elena Schipor a depus noi precizări în care solicită daune materiale în echivalentul a 5000 de euro, reprezentând contravaloarea serei distruse şi a utilităţilor ei, a celor 2 ari de teren excavaţi, gardul distrus, copaci tăiaţi şi contravaloarea recoltei pe doi ani.

În plus, ea solicită pârâţilor şi daune morale, motivând că, în anii de presiuni psihice în care a luptat să-şi apere proprietatea, soţul ei s-a îmbolnăvit grav, fiind în cele din urmă diagnosticat cu o afecţiune degenerativă ireversibilă a creierului.

„Sunt îndreptăţită şi la aceste daune morale, pentru că am fost practic hărţuiţi de pârâte, care au efectuat lucrări de preluare a terenului, distrugeri, demolări, fără ca eu şi soţul meu să fim despăgubiţi anterior” scrie petenta în precizările către instanţa rădăuţeană.

Ce spune AN Apele Române

Până când instanţa de judecată nu se va pronunţa definitiv în problemă, iar decizia ei să fie, „mort-copt”, respectată, faptul că în patru ani nu s-a putut ajunge la o soluţie, spune multe.

Cert este că în 2011, în virtutea unor lucrări, a fost încălcată o proprietate, s-au comis distrugeri, iar proprietarii au fost lăsaţi să-şi mănânce banii şi sănătatea în tribunale.

Recent, nici noua expertiză a bunurilor distruse atunci, la care Elena Schipor a fost obligată de instanţă, până la următorul termen de judecată, nu s-a putut face. Expertul arvunit pentru asta, având muncă grea, de estimat pagube din urmă cu prea mulţi ani, a invocat lipsa de timp.

În urma unei solicitări făcute de redacţia noastră către AN Apele Române Administraţia Bazinală de Apă Siret – Bacău, instituţia şi-a prezentat punctul de vedere în litigiul de la Dorneşti, din care reproducem ca atare.

„Am cerut, încă din anul 2010, sprijinul autorităţilor locale în vederea obţinerii acceptului cetăţenilor pentru ocuparea temporară sau definitivă a unor porţiuni din terenurile acestora. Precizăm faptul că ceilalţi proprietari privaţi la care s-au ocupat terenuri au prezentat actele necesare pentru întocmirea documentaţiilor de expropriere şi au acceptat încheierea contractelor de vânzare-cumpărare cu instituţia noastră, primind totodată contravaloarea terenurilor în cauză.

În urma măsurătorilor a reieşit că ar fi trebuit ocupată o suprafaţă de 198 mp din terenul proprietate a doamnei Schipor Elena şi a soţului acesteia. După îndelungi discuţii şi negocieri cu familia Schipor, s-a semnat un proces-verbal în care se menţionează modul în care se vor desfăşura lucrările în dreptul proprietăţii acestora, succesiunea lor şi obligaţiile părţilor. De asemenea, documentul menţionează faptul că proprietarul va primi despăgubiri conform legislaţiei în vigoare, în cazul în care acestea reies din măsurători. Ulterior, proprietarul a fost informat asupra faptului că ar urma să primească suma de 2055 lei (la nivelul rezultat în urma evaluării terenului şi raportat la cursul euro din septembrie 2011, acordat altor proprietari privaţi din zonă, cărora le-am cumpărat suprafeţe de teren necesare execuţiei lucrării). Suma urma să fie primită de către proprietar dacă punea la dispoziţia societăţii care se ocupa de efectuarea documentaţiilor cadastrale actele sale de proprietate şi alte documente necesare, în vederea încheierii actului de vânzare-cumpărare.

După demararea lucrărilor, doamna Schipor Elena a întrerupt execuţia în repetate rânduri, solicitând anumite materiale şi servicii peste cele prevăzute în procesul-verbal sus-amintit. În cele din urmă, aceasta a oprit accesul utilajelor pe proprietate, în ciuda înţelegerii iniţiale, iar lucrările în dreptul proprietăţii Schipor au fost sistate. Din acest motiv, actul de vânzare-cumpărare nu a putut fi perfectat.

Ulterior, doamna Schipor Elena a acţionat în judecată instituţia noastră, dosarul având ca obiect pretenţii. Primul ciclu procesual s-a desfăşurat în perioada 2012-2014, instituţia noastră împreună cu constructorul fiind obligaţi în solidar la plata sumei de 914,99 lei cu titlu de daune şi a cheltuielilor de judecată. În prezent, dosarul se află în rejudecare pe rolul judecătoriei Rădăuţi, cu termen de judecată la 25.02.2016”, a comunicat instituţia.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: