Sala Mică a Casei de Cultură Suceava a fost luni seara gazda unei dezbateri publice organizate de Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie (APOR) privind noul plan-cadru pentru învăţământul gimnazial.
La dezbaterea moderată de medicul chirurg Valeriu Gavrilovici, de la Spitalul Judeţean Suceava, preşedintele filialei locale a organizaţiei APOR, au participat părinţi, preoţi, profesori, foste cadre didactice.
Cu toţii s-au arătat îngrijoraţi de propunerile de reducere a numărului de ore la discipline fundamentale de studiu, de comasarea unor materii, dar şi de introducerea unor alte obiecte de studiu, total nepotrivite în opinia reprezentanţilor APOR.
„Nu există o revoluţie în propunerile Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, nu sunt modificări de fond, ci de formă” a susţinut Valeriu Gavrilovici.
El a subliniat că principalele nemulţumiri în privinţa noului plan-cadru pentru învăţământul gimnazial sunt diminuarea numărului de ore de limba română şi istorie, comasarea orelor de matematică cu cele de informatică, dar şi a celor de chimie şi fizică, precum şi renunţarea la limba latină.
„Numărul de ore în Curriculumul la Dispoziţia Şcolii propus, 1-2 ore, este inacceptabil de mic, propunerea din Legea Educaţiei Naţionale, bazată pe studii şi analize, era de 25% la gimnaziu. Un minim de 4-6 ore ar fi obligatoriu dacă dorim să lăsăm şcolilor adaptarea curriculei şi a proceselor didactice la specificul local, la tipul de comunitate şcolară, pe care o deserveşte şcoala, la personalitatea elevilor din şcoala respectivă” a spus Valeriu Gavrilovici.
El a mai arătat că numărul de discipline, 14-15, este prea mic şi păstrează viitoarea curriculă în tiparele anterioare, nu există discipline agregat, care să asigure învăţare integrată a cunoştinţelor din discipline diferite, iar disciplinele socio-umane sunt mult prea limitative, cu cele patru module propuse.
De asemenea, preşedintele filialei locale a organizaţiei APOR a susţinut că la educaţie fizică, sport şi sănătate sunt prea puţine două ore pe săptămână, având în vedere nevoia de mişcare în dezvoltarea armonioasă a elevilor, la educaţie tehnologică nu sunt ore la clasele a V-a şi a VI-a, iar la clasele a VII-a şi a VIII-a nu există TIC, la variantele 1 şi 3 de plan cadru.
La rândul său, decanul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, Otilia Clipa, a precizat că noul plan-cadru a venit dintr-odată, fără un diagnostic clar al problemelor din sistemul de învăţământ.
Otilia Clipa a arătat că mai întâi ar fi trebuit analizate problemele cu care se confruntă actualul sistem şi abia după aceea să se intervină şi să se elaboreze reforme.
De asemenea, decanul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei a opinat că ar trebui o schimbare la nivel sistemic, în aşa fel încât, dacă se fac modificări la nivel de gimnaziu, să existe continuitate şi la nivel liceal. Mai mult decât atât, universitarul sucevean a amintit că nu trebuie neglijată nici formarea cadrelor didactice şi a tras un semnal de alarmă cu privire la o criză a acestora.
„Va fi o criză a cadrelor didactice în Europa şi în România. Sunt zone în care profesorii de matematică, de exemplu, sunt chemaţi înapoi la catedră, după ce s-au pensionat, pentru că nu există astfel de profesori” a subliniat Otilia Clipa.
Oltea Preluca, profesor de istorie la Şcoala „Ion Creangă” din municipiul Suceava, a evidenţiat că noul plan-cadru pentru învăţământul gimnazial a fost lansat într-un moment nepotrivit, la data de 23 decembrie, înaintea sărbătorilor de iarnă.
„Din punctul meu de vedere, cele trei propuneri de plan-cadru ale Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei au fost o joacă de-a v-aţi ascunselea, o joacă cu cifrele. La istorie, noi suntem văduviţi de o oră săptămânală de studiu încă din 2001. De atunci, noi, profesorii de istorie, încercăm să convingem ministerul să ne acorde încă o oră sau măcar să descongestioneze programa. Nu am avut norocul să ni se întâmple nimic din ce ne-am dorit” a declarat Oltea Preluca.
Ea a făcut o pledoarie pentru studiul istoriei, limbii române şi latine în gimnaziu, arătând că aceste discipline fac parte din identitatea naţională, iar a şterge istoria înseamnă a şterge identitatea. Mai mult decât atât, Oltea Preluca s-a arătat nemulţumită de faptul că discipline precum educaţia antreprenorială sau dezvoltarea pentru cariera personală nu au ce căuta în programă, dată fiind vârsta fragedă a elevilor.
Lenuţa Tomasciuc, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava, a susţinut în cadrul dezbaterii că noul plan-cadru nu este altceva decât un nou experiment nociv.
„Acest sistem de învăţământ este un sistem cu şcoli prost dotate, un sistem care nu a fost la fel măcar doi ani. Suntem în faţa unui nou experiment care mi se pare nociv” a declarat Lenuţa Tomasciuc.
Organizatorii dezbaterii publice consideră că vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi creativă.
În acest sens, opiniile părinţilor şi profesorilor susţinute în cadrul dezbaterii au fost înaintate Ministerului Educaţiei sub forma unui memoriu, pentru a putea fi aduse la cunoştinţa Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, respectiv grupului de experţi care a lucrat la proiect.
În cursul zilei de ieri, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti, era programată o dezbatere privind noul plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, iar cu acest prilej urma să fie discutate concluziile consultărilor desfăşurate până acum.
Precizăm că, la finalul anului trecut, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a lansat în dezbatere publică trei propuneri de plan-cadru pentru clasele V-VIII. Timp de o lună, toţi cei interesaţi – cadre didactice, specialişti în curriculum, elevi, părinţi sau reprezentanţi ai societăţii civile – au avut posibilitatea de a participa la această consultare şi de a-şi exprima punctele de vedere şi sugestiile pe acest subiect. Decizia privitoare la noul plan-cadru pentru gimnaziu va fi luată la sfârşitul lunii februarie.
Comentarii