DSP Suceava va monitoriza toate cazurile de boală diareică acută cu deshidratare la copiii mai mici de 5 ani

Directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, medicul Cătălina Zorescu, a declarat, ieri, că Ministerul Sănătăţii a transmis direcţiilor de sănătate publică o adresă prin care se solicită ca aceste instituţii să monitorizeze toate cazurile de boală diareică acută cu deshidratare la copiii cu vârste până în 5 ani.

Zorescu a spus că DSP Suceava va solicita, la rândul său, prin adrese transmise tuturor medicilor de familie din judeţ ca în cazul în care aceştia depistează cazuri de boală diareică acută cu deshidratare la copiii cu vârstă de sub 5 ani să informeze DSP, pentru a se interveni cu măsuri specifice.

Ea a mai spus că DSP Suceava continuă să monitorizeze calitatea apei din reţelele publice de alimentare cu apă potabilă, dar şi cea a fântânilor publice din localităţile în care s­au încheiat contracte între primării şi DSP Suceava. A precizat că, în 2015, au fost încheiate contracte cu 24 de primării din judeţ, în baza cărora au fost recoltate probe de apă de la 100 de fântâni publice pentru determinări chimice şi bacteriologice.

Ministerul Sănătăţii (MS) a emis ieri un comunicat de presă în care sunt prezentate informaţii despre bacteria Escherichia coli (E.coli) şi măsurile de prevenţie a infecţiei Shiga toxina E.coli (STEC). Se precizează că E. coli este o bacterie larg răspândită în natură, care se găseşte în mod normal în intestinul omului şi animalelor. „Majoritatea bacteriilor care aparţin acestui gen sunt inofensive, însă există tipuri de E. coli implicate în producerea de boli diareice şi de infecţii urinare. Prezenţa acestei bacterii în apă indică poluarea acesteia şi trebuie evitat consumul pentru băut şi prepararea hranei”. Potrivit MS, unele tipuri de E. coli produc o toxină puternică denumită Shiga toxina (ST), iar bacteriile care produc această toxină se numesc Shiga toxina E. coli sau STEC sau E. coli entero-hemoragica (EHEC). „Tipul de E. coli cel mai frecvent izolat care aparţine acestui grup este O157:H7. În anul 2011, un alt tip, O104:H4 a produs peste 4000 de îmbolnăviri, mai ales în Germania, soldate cu 53 de decese. Există şi ale tipuri de STEC cu circulaţie mai redusă (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca şi cele menţionate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU)” se arată în document, precizându-se că SHU reprezintă o complicaţie majoră, care este un tip de insuficienţă renală şi apare la aproximativ 10% din cazurile de boală diareică produse de STEC, cele mai frecvente îmbolnăviri fiind mai ales la copiii cu vârste cuprinse între 0­5 ani şi la persoanele vârstnice.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, infecţia apare în urma ingestiei de STEC, chiar în cantitate extrem de mică (doar 1000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infecţia) şi se produce în special după consumul de alimente sau apă contaminate. “Alimentele cel mai frecvent implicate în transmiterea acestei infecţii sunt laptele şi produsele lactate nepasteurizate, carnea de vacă, mai ales cea tocată, insuficient preparată termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde insuficient spălată. Prelucrarea alimentelor crude poate contamina ustensilele de bucătărie, mai ales dacă nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente şi nu sunt curăţate între utilizări. Contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin în contact animalele şi care nu respectă reguli elementare de igienă personală (spălatul mâinilor cu apă şi săpun)”.

MS a prezentat informaţii privind modul în care este diagnosticată infecţia cu STEC, când trebuie să ne adresăm medicului, măsurile de prevenţie a infecţiei cu STEC. “Infecţia cu STEC se diagnostichează prin examenul microbiologic al materiilor fecale (coprocultura), care permite identificarea E. coli O157:H7 sau a toxinei Shiga în produs.

Prezentarea la medicul de familie sau la specialist trebuie făcută cât mai curând (imediat), mai ales în cazul copiilor de 0­5 ani, dacă diareea se însoţeşte de febră sau scaune cu sânge. La adulţi, fără altă simptomatologie decât diareea, prezentarea le medic este obligatorie dacă aceasta persistă timp de 3 zile”.

Printre măsurile de prevenţie a infecţiei cu STEC recomandate de MS se numără menţinerea igienei mâinilor prin spălarea cu apă şi săpun după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului şi înaintea preparării sau a consumului de alimente, dar şi după contactul cu animalele sau cu materialele utilizate pentru îngrijirea acestora. Totodată, este recomandată prepararea corespunzătoare termică a cărnii, în special a cărnii tocate de vită, care trebuie gătită la o temperatură de minimum 70 de grade Celsius, dar şi evitarea consumului de lapte crud (nepasteurizat), a produselor lactate nepasteurizate sau achiziţionate din surse neautorizate, precum şi evitarea consumului de suc de mere nepasteurizat.

“Preveniţi contaminarea încrucişată în timpul preparării hranei prin utilizarea separată şi curăţarea ulterioară cu detergent şi apă caldă a ustensilelor (cuţite, vase, tocătoare) care vin în contact cu produsele alimentare crude” recomandă MS .

În cazul apariţiei simptomatologiei de boală diareică, MS recomandă părinţilor să se prezinte cu copilul la medicul de familie sau în cea mai apropiată unitate sanitară şi să nu administreze copiilor medicamente fără recomandarea unui medic, întrucât acest lucru poate îngreuna depistarea cauzelor apariţiei bolii.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: