Ziua de 24 ianuarie 1859 a rămas în conştiinţa tuturor românilor ca un moment hotărâtor în devenirea neamului nostru, prefigurând Marea Unire ce se va realiza peste 59 de ani, în 1918. România devenea cu adevărat un stat pe harta Europei, după aprecierile unor oameni politici ai vremii (contele de Cavour) putând fi un model de atingere a unui ţel. Unirea Principatelor Române s-a remarcat prin cel puţin două particularităţi: dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi Ţara Românească, înfăptuindu-se unirea în fapt, şi nu una formală, cum hotărâseră marile puteri, şi consultarea maselor, prin divanurile ad-hoc.
Însemnătatea unirii din 1859, domnia şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza, parcursul făuririi statului modern românesc, necesitatea cunoaşterii şi a respectării valorilor neamului nostru, au constituit obiectul unei frumoase manifestări dedicate unirii, care s-a desfăşurat la Biblioteca Municipală „G.T. Kirileanu” din Vatra Dornei, în organizarea gazdelor şi a Filialei „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, în colaborare cu Liceul Teoretic „Ion Luca” şi Liceul Tehnologic „Vasile Deac”.
Prof. Iulia Juravle a realizat o succintă incursiune prin istoria celor două principate, subliniind momentele-cheie din devenirea noastră (unirea realizată de Mihai Viteazul, Revoluţia de la 1848) care au prefigurat „Mica Unire” şi împrejurările în care a fost posibilă aceasta, modul în care s-a realizat.
Prof. Victoria Ostaficiuc a prezentat informaţii extrem de documentate privind contextul internaţional al timpului, care a permis românilor din cele două principate să-şi împlinească visul de a fi o ţară şi a avea un nume. Prof. Jenica Romanică de la Liceul Teoretic „Ion Luca” a ales să creioneze portretul lui Alexandru Ioan Cuza – omul şi domnitorul. În prezentarea reformelor lui Cuza, vorbitoarea s-a axat pe cele care au vizat dezvoltarea învăţământului, susţinerea artelor, sprijinirea poporului, pe care s-a bazat domnitorul. O completare bine-venită a adus în discuţie poeta Anica Facina, explicând care a fost relaţia domnitorului cu Biserica, ce a însemnat secularizarea averilor mănăstireşti. Personal, am considerat că o imagine complexă a timpului domniei lui Cuza nu se poate realiza fără a evidenţia modelul de trăire în familie şi societate a Doamnei Elena Cuza, cea care i-a fost mereu alături domnitorului, l-a sprijinit în realizarea marilor reforme pe care le-a înfăptuit şi a fost foarte iubită de popor.
Momentele artistice ilustrative au fost asigurate de elevii clasei a X-a B de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, îndrumător prof. Jenica Romanică, prin interpretarea unor secvenţe intitulate „Domnitorul Alexandru Ioan Cuza în viziunea lui Ion Creangă”, de eleva Elena Covaci, elevă la Liceul Tehnologic „Vasile Deac”, care a recitat „Unirea Principatelor” de Grigore Alexandrescu, de Aldona Patraş, care a prezentat volumul „Unirea Principatelor Române oglindită în literatură” şi a ilustrat cu textul „Sentimentul unirii” de Gh. Chirilă.
În final, elevele Elena Covaci şi Mădălina Rusu şi profesoara lor, Iulia Juravle, de la Liceul Tehnologic „Vasile Deac”, au provocat pe cei prezenţi să cânte şi să danseze „Hora Unirii”.
Instituţia gazdă a realizat , în două săli, expoziţii de carte, sub genericul „Unirea în conştiinţa neamului”, ce au întregit momentul acesta omagial, care s-a dorit, după cum sublinia bibliotecar coordonator Nicoleta Todaşcă, moderatoarea manifestării, „un semn de preţuire pentru cei care ne-au lăsat un neam şi o ţară.”
Comentarii