„Porniţi plugul, Feţi-Frumoşi !”

 Strajerii din Dolhestii Mici 2> De 20 de ani, datinile şi obiceiurile de iarnă revin în centrul staţiunii Vatra Dornei 

 La Vatra Dornei s-a desfăşurat marţi, 29 decembrie, cea de-a XX-a ediţie a Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă „Porniţi plugul, Feţi-Frumoşi!”. La această ediţie jubiliară au participat cele mai bune ansambluri şi grupuri de colindători din judeţele Suceava, Bacău, Iaşi, Neamţ, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Maramureş şi Vaslui. Alături de localnici, festivalul a fost urmărit de numeroşi turişti aflaţi în oraşul-staţiune, care au apreciat modul cum sunt păstrate tradiţiile în nordul ţării. Luni seara a fost o avanpremieră în cartierul Bârnărel, unde cetăţenii s-au adunat, au cumpărat afinată, vin şi colaci, pentru ai primi pe o parte dintre urătorii care au evoluat a doua zi.

„Este unul din cele mai apreciate festivaluri din ţară şi asta se vede atât prin numărul şi calitatea formaţiilor participante, cât şi prin numărul mare de spectatori. Astăzi este prima zi care dă semne de iarnă, de tradiţii şi de datini. Mulţumesc atât spectatorilor, cât şi formaţiilor artistice deoarece, cu efort, păstrează aceste tradiţii. Salut musafirii care au ţinut să fie astăzi lângă noi pentru că iubesc Bazinul Dornelor şi le doresc din suflet să păşească alături de noi şi în noul an, când ne vom întâlni tot aici, în faţa Primăriei, la un spectacol, un foc de artificii şi un pahar de şampanie” a spus primarul Ilie Boncheş.

Festivalul a început cu parada căiuţilor, caprelor, berbecilor, urşilor, mascaţilor, dar şi a colindătorilor frumoşi, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, şi a urătorilor cu clopot şi sumane.

Brazda trasă de Anul Nou ne protejează

Călăreţii au deschis şi închis dintotdeauna alaiurile de sărbătoare. Iar manifestarea de la Vatra Dornei a fost deschisă de cei mai frumoşi cai ai Asociaţiei „Caii Bucovinei” condusă de Gabriel Moroşan, o asociaţie reprezentativă nu numai prin caii de rasă pe care îi posedă, ci şi prin călăreţii îmbrăcaţi în costume populare cum numai în filmele vechi româneşti îi mai poţi vedea. Au urmat alţi călăreţi pe caii frumoşi care au adus tricolorul, iar trâmbiţaşii de la Gura Humorului au anunţat sosirea lui Moş Crăciun, care a venit într-o caleaşcă alături de gospodarii din zona Dornelor, flancat de fanfară. Ca în fiecare an, pr. paroh din Parohia Gheorghiţeni, comuna Dorna Arini, Valentin Ştefănel, a venit cu boii, plugul de lemn pe care era aşezat bradul, pomul vieţii.

„Toţi suntem câştigaţi astăzi, participând la un astfel de eveniment. Trâmbiţa şi buciumul însoţesc principalele momente, principalele sărbători ale vieţii omului. De Anul Nou brazda trasă în jurul gospodăriei are conotaţii magice şi religioase. De acolo vine ideea de brazdă străbună. Este vorba de brazda care înconjoară în ziua de Anul Nou o localitate, un sat, un anumit areal şi dincolo de care oamenii nu mai sunt protejaţi. În mijlocul brazdei străbune făcute de plugul cu brad verde tras de boi se crede că oamenii sunt protejaţi. Dincolo de brazdă lucrurile nu se mai petrec la fel” a explicat Minorica Dranca, directoarea Muzeului Etnografic din Vatra Dornei.

„Dorna dorului”, profesionalism şi dăruire

Ansamblul cel mai drag dornenilor, „Dorna dorului”, a deschis festivalul cu profesionalism şi dăruire, printr-o frumoasă urătură a conducătorului ansamblului, Dumitru Candrea, având alături doi copilaşi care reprezentau anul vechi şi anul nou. A urmat „Cerbul de Balş”, judeţul Iaşi, care a sintetizat în faţa spectatorilor obiceiurile unei întregi zone folclorice. Apoi Măliniul, cu Ansamblul folcloric „Flori de mălin”. Despre „Străjerii din Dolheştii Mici”, Minorica Dranca a spus: „Când zicem Dolheşti, pentru cei îndrăgostiţi de tradiţii dintr-o dată în mintea noastră se trezeşte ideea de spectacol, de festival. E greu să găseşti în ţară o altă localitate care să reprezinte mai bine datinile şi obiceiurile de iarnă ca în Dolheşti”. A fost un spectacol complet, răsplătit de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, cu diploma şi trofeul festivalului.

Dragostea pentru tradiţii aduce artiştii populari la Vatra Dornei

Ansamblul „Codruleţul” din Vorona, Botoşani, le-a fost alături dornenilor de la prima ediţie. Ca în fiecare an, urătorii conduşi de un cunoscut meşter de măşti populare, rapsodul popular Gherghe Ţugui, „ursarul ursarilor din nordul Moldovei” cum a fost numit, a fost primit în aplauze. Din Ostra, o localitate în care tradiţiile reînvie cu o tărie ieşită din comun, acolo unde au renăscut costumele populare, reprezentanţii tradiţiilor păstoreşti au venit cu un spectacol unic, apreciat şi de Cătălin Nechifor, care i-a răsplătit pe ostreni cu diploma şi trofeul festivalului.

„Când dragostea pentru tradiţii se regăseşte atât în rândul copiilor, cât şi al părinţilor şi bunicilor, viitorul acelei localităţi este asigurat. Din Bistriţa-Năsăud, de peste munte, de acolo de unde s-au născut colindele şi s-au revărsat peste noi, moldovenii, a venit un grup bărbătesc din comuna Şeuţ, care redeşteaptă acel stil arhaic al colindului bărbătesc” a fost prezentarea făcută de Minorica Dranca, consultantul artistic al Centrului Cultural „Bucovina” .

Pepiniera de artişti pentru Ansamblul „Dorna dorului”, „Plaiurile Dornei” de la Clubul Copiilor şi Elevilor din Vatra Dornei este un ansamblu care face cinste Dornelor în ţările din Europa, dar şi America, prin spectacolele susţinute, apreciate de televiziunile naţionale, dovadă fiind numeroasele apariţii cu spectacole folclorice, dar şi cu tradiţii de Crăciun şi Anul Nou. De 20 de ani prieteni, Grupul Folcloric din Mirosloveşti, judeţul Iaşi, a fost şi în acest an alături de dorneni pentru a da culoare şi un anumit profil, neegalabil, festivalului de la Vatra Dornei.

„Bătălia” cerbilor de la Corlata şi Costeşti

Festivalul a adunat nu numai foşti şi actuali prieteni fideli, dar a pus şi bazele unor colaborări viitoare. Din Iveşti, Vaslui, a venit pentru prima oară în Bucovina un grup folcloric care s-a prezentat din start într-un mod spectaculos, prin costumele purtate.

În ritualul „Cerbului” de la Corlata, Berchişeşti, moştenire spirituală de la regretatul Viorel Piersic, care a înţeles mesajul ancestral al „misterelor de la începutul veacurilor”, fiecare corlăţean din ceată moare şi învie prin horire. Ritualul începe cu hore aşezate, cosmice, înfiorate, care vestesc moartea aparentă a Timpului apoi, după învierea Timpului, încep bătutele, horele vitalităţii, ale renaşterii, ale triumfului vieţii. Un alt cerb, de la Costeşti, judeţul Iaşi, demonstrează cum dansurile şi cântecele localnicilor au cimentat, de-a lungul anilor, o trainică prietenie într-un spectacol de excepţie, cu suite de dansuri ale generaţiilor şi un port impecabil, scos din lăzile de zestre ale bunicilor.

În arealul dornean de la Coşna, tradiţiile şi obiceiurile de iarnă au un parfum aparte. Aici s-a dezvoltat şi funcţionează un grup folcloric destul de tânăr, comparativ cu festivalul dornean şi cu alte ansambluri folclorice din judeţ. La Coşna se găsesc tradiţii şi obiceiuri desprinse din interferenţa culturală a spaţiului bucovinean cu spaţiul bistriţean. Costumele babelor şi moşului, celebre în întreaga ţară, vorbesc cel mai bine despre acest lucru. „Poieniţa” din Poiana Stampei este unul din ansamblurile folclorice în care tradiţia păstoritului este cea mai bine păstrată prin jocul caprelor. De la Ciocăneşti, vatră de tradiţii unde oul încondeiat este la mare căutare, nici datinile şi obiceiurile de iarnă nu stau mai prejos, sub coordonarea lui Petru Pantelimon Lupescu, directorul Casei de Cultură „Florin Gheucă” Ciocăneşti.

Invazie de urşi

Se spune că jocul ursului aduce noroc în prag de an nou. Dacă este adevărat se va vedea după ce cei 50 de urşi de la Comăneşti au fost adevăraţi „regi” la Festivalul „Porniţi plugul, Feţi-Frumoşi!”, dovadă fiind că pe parcursul întregii zile şi după evoluţia lor în aplauzele publicului, copii, tineri şi bătrâni au dorit să facă o fotografie. Sunt atât de buni încât „Dansul Ursului” din Comăneşti a ajuns cunoscut peste hotare, iar un jurnalist de la „New York Times”, James Estrin, a adus în atenţia întregii lumi acest obicei din Comăneşti. „Merită să ai grijă 20 de ani de un festival, să îl ţii în viaţă, pentru ca la sfârşitul celei de-a XX-a ediţii să ai parte de o evoluţie ca aceea a urşilor de la Comăneşti. Aceşti urşi nu numai că sunt celebri în ţară, dar sunt celebri şi în lume. Pe fruntea lor stă scris, mare, România. E vorba de datina noastră străbună, păstrată ca nicăieri în altă parte, acolo, în Comăneştiul Bacăului” a precizat Minorica Dranca.

Primarul, viceprimarul şi consilieri locali din Vatra Dornei, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, consilierul judeţean Ioan Aciubotăriţei, Călin Brăteanu, directorul centrului Cultural „Bucovina” şi alte personalităţi cunoscute au înmânat participanţilor trofeul festivalului.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: