Prima monografie şcolară din Suceava

Coperta Prima monografieCu 80 de ani în urmă, apărea la Editura Societăţii „Şcoala Română” din Suceava (Tipografia Română, Suceava, 1935) lucrarea intitulată Din istoricul Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava semnată de directorul dr. Euseb Popovici. Era prima monografie a unei şcoli din fosta capitală a Moldovei. Acest veritabil eveniment editorial a fost prilejuit de împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea prestigioasei instituţii de învăţământ, „vatră luminoasă”, cum o numeşte autorul. Privind retrospectiv activitatea şcolii, el afirmă: „Din brazda trasă tot mai adânc de liceul din Suceava în ogorul naţional a încolţit tot mai îmbelşugat sămânţa curatei dragoste de neam, care mai bine de cincizeci de ani a însufleţit şi încălzit sufletul poporului român din Bucovina, învrednicindu-l să păstreze neştirbit cel mai scump tezaur moştenit din părinţi, limba şi legea strămoşească. Dacă marele act al Unirii a aflat în Bucovina un popor luminat şi străbătut de conştiinţă naţională, meritul este în bună parte şi al liceului din Suceava, care, în vremuri neasemănat de vitrege, a reuşit să fie şi să rămână un focar nestins de cultură naţională” (p. 3).

După modul cum a fost gândită şi realizată, monografia aceasta poate constitui un model perfect valabil şi în prezent, deci demn de urmat. Mai întâi, bizuindu-se pe o temeinică documentare, autorul arată că învăţământul din Bucovina nu este nicidecum un cadou oferit locuitorilor de către autorităţile străine după ocuparea abuzivă a acestor teritorii, aşa cum afirmau unii dintre reprezentanţii lor. Până la 1775, în Bucovina au funcţionat şcoli domneşti (de exemplu, Academia Domnească din Suceava înfiinţată de Alexandru cel Bun la 1401– n.n.), Şcoala episcopească din Rădăuţi, şcoli mănăstireşti sau de pe lângă biserici şi şcoli particulare. E adevărat că, după înglobarea Bucovinei în imperiu, au mai fost înfiinţate unele şcoli, dar, pentru o bună bucată de vreme, cu predare numai în limba germană, aşa cum a fost şi cazul Gimnaziului gr.-or. din Suceava până la crearea primelor clase paralele.

În urma demersurilor întreprinse cu stăruinţă timp de peste 15 ani de către reprezentanţii oraşului Suceava, care s-au angajat să suporte toate cheltuielile legate de întreţinerea acestei şcoli, inclusiv asigurarea salariilor pentru corpul didactic, la 30 iunie 1860 împăratul semnează actul de înfiinţare a viitorului liceu.

Inaugurarea noii instituţii de învăţământ a avut loc pe data de 4 septembrie 1860, pornind cu o slujbă religioasă la Biserica Mirăuţi („Sf. Gheorghe”), oficiată de un sobor de preoţi, „fiind de faţă un public numeros, notabilităţile oraşului şi districtului, preoţimea şi un mare număr de cetăţeni” (p. 22). Cu acest prilej, Constantin Morariu Andrievici, profesor de religie al noului liceu, a ţinut cuvântul festiv de inaugurare în limba română, referindu-se, printre altele, la însemnătatea evenimentului şi la foloasele pe care, cu siguranţă, noua instituţie de învăţământ le va aduce neamului românesc din Bucovina.

În continuare, monografia cuprinde capitole referitoare la viaţa şcolii pe timpul fiecărui director. Primul a fost Iosef Marek (1860-1870). Începutul n-a fost deloc uşor. Lipseau profesori la unele discipline şi manualele şcolare, după cum nici baza materială nu era pe măsura necesităţilor. O contribuţie intrată în legendă a avut-o în acest sens profesorul Aron Pumnul (refugiat din Transilvania în urma Revoluţiei din 1848), autorul primelor manuale de limba română din Bucovina, intitulate Lepturariu românesc, după care au învăţat multe generaţii de elevi din această parte de ţară, printre care şi cea a lui Mihai Eminescu. Dacă la început din corpul didactic al liceului făceau parte doar doi profesori români (cel de limba română şi cel de religie), treptat numărul lor a crescut, astfel încât, de exemplu, în anul şcolar 1883-1884 erau 14 profesori români şi doar trei străini.

La conducerea liceului urmează Iohann Limberger (1871-1884). Una dintre împlinirile esenţiale din această perioadă o reprezintă înfiinţarea claselor paralele (la început numai pentru cursul inferior – cl. I-IV), eveniment care a avut loc cu începere din anul 1881. Evenimentul ar fi putut avea loc mai devreme, dar lipseau profesorii români cu pregătire de specialitate, precum şi manualele şcolare necesare. Ca urmare, clasele paralele pentru cursul superior au luat fiinţă abia cu începere din anul 1900.

O etapă importantă în viaţa liceului a fost cea din perioada în care director a fost Ştefan Dracinschi (1884-1896), timp în care au loc multe schimbări în componenţa corpului didactic, în sensul că au apărut multe nume noi de profesori români. De asemenea, a crescut numărul cărţilor în limba română (fapt care urma să aibă ca efect înfiinţarea claselor paralele de la cursul superior). O contribuţie esenţială în acest sens a avut-o Societatea „Şcoala Română” din Suceava înfiinţată în anul 1883 „care, prin activitatea sa intensă şi rodnică, a contribuit în largă măsură la bunul mers al paralelelor române de la liceul din Suceava şi a asigurat totodată condiţiunile de existenţă pentru celelalte licee româneşti din Bucovina care au sporit în scurtă vreme prin înfiinţarea secţiilor româneşti pe lângă Liceul III de stat din Cernăuţi şi mai pe urmă pe lângă liceele din Rădăuţi şi Câmpulung” (p. 79). În primul rând, Societatea „Şcoala Română” a suportat cheltuielile pentru pregătirea unui mare număr de profesori şi învăţători pentru şcolile cu predarea în limba română. În plus, „Un titlu de mare merit şi-a dobândit Societatea «Şcoala Română» înlesnind cu cheltuiala sa editura celor mai multe dintre aceste manuale. Tipografia «Şcoala Română» lucra zi şi noapte, până şi duminicele, şi bieţii autori vegheau nopţi întregi lângă teascul de tipar îngrijind corecturele nesfârşite ca să nu se facă vinovaţi de întârziere, graba fiind mare ca şi primejdia” (p. 97).

Şi încă o înfăptuire de mare importanţă: în anul 1895 a fost dat în folosinţă noul sediu al liceului (în care funcţionează şi în prezent), clădire ridicată şi dotată în cea mai mare parte pe cheltuiala Fondului Bisericesc.

Unul dintre marii directori ai liceului a fost Ştefan Repta (1896-1906). „Înzestrat cu neistovită voinţă şi putere de muncă, conştiincios şi fără şovăire la împlinirea datoriei, fiind în slujba şcoalei şi a culturei naţionale, el a înfruntat fără teamă asalturile în contra paralelelor româneşti şi astfel a salvat şi a adâncit fundamentul pe care s-au clădit şcoalele secundare româneşti din Bucovina” (p. 84). Ca urmare, în acest deceniu, au avut loc modificări însemnate în structura corpului didactic şi au fost întreprinse măsuri pentru creşterea numărului de ore de limba română la clasele paralele.

Mai departe, se fac referiri la activitatea directorilor din intervalul 1906-1914, respectiv Constantin Cosovici şi Constantin Procopovici, perioadă în care liceul se confrunta cu mari probleme datorate spaţiului de şcolarizare insuficient în raport cu numărul elevilor.

Cea mai grea perioadă din viaţa şi activitatea acestei instituţii şcolare a fost cea din intervalul 1914-1918, puternic marcată de contextul istoric din anii Primului Război Mondial. „Am trecut prin ore de adâncă disperare; am trăit ore lungi de chinuitoare resemnare până ce între lacrimile noastre de durere ni se părea că zărim zâmbetul fermecător al zorilor aurii, prevestind o zi cu soare, ziua împlinirii unui mare ideal” (p. 117), spune autorul.

Lucrarea se încheie cu situaţia statistică a elevilor liceului pe naţionalităţi şi lista corpului didactic de-a lungul celor 75 de ani câţi trecuseră de la înfiinţare până la apariţia monografiei, întregind astfel imaginea drumului sinuos şi plin de greutăţi cu care s-a confruntat această şcoală de la înfiinţare până la sfârşitul Primului Război Mondial.

Din felul în care a reconstituit viaţa acestei şcoli, se observă cu uşurinţă strânsa legătură sufletească a dr. Euseb Popovici cu neamul din care făcea parte prin tot ceea ce au întreprins, nu cu uşurinţă, intelectualii români din Bucovina pentru propăşirea intelectuală a confraţilor lor, reuşind în cele din urmă să menţină conştiinţa lor naţională, inclusiv prin activitatea Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: