După ce Senatul i-a votat legea prin care în supermarketuri ar trebui să fie minimum 51% carne şi fructe din România

Ovidiu Donţu vrea să adauge şi lactatele, ouăle, produsele de panificaţie

ovidiu-dontu-la-BruxellesRecent, în plenul Senatului, primă cameră sesizată, s­a adoptat propunerea legislativă a senatorului PSD de Suceava Ovidiu-Liviu Donţu, care îşi propune ca prin instituirea unor obligaţii în sarcina comercianţilor de tip cash&carry, supermarket sau hipermarket, să se asigure premisele pentru accesul facil pe piaţa de desfacere reprezentată de aceştia a producătorilor naţionali, sau, de ce nu, chiar şi a celor zonali sau locali, care pot furniza aceste produse, cu respectarea celorlalte prevederi legale şi dispoziţii în domeniul siguranţei sanitar-veterinare.

În unele hipermarketuri sunt amenajate standuri speciale cu produse româneşti, semnalizate corespunzător, în general produse de mărci satelit ale lanţului respectiv de magazine, unde preţurile pe acelaşi tip de produs erau mai mici decât cele practicate pentru produsele unor producători de un mai mare renume. De asemenea, şi fructele şi legumele româneşti au început să îşi câştige locul pe rafturile firmelor retailer.

Senatorul Ovidiu-Liviu Donţu consideră că un produs românesc din categoriile menţionate, certificat sanitar, conferă un plus de garanţie pentru clientul care caută un produs proaspăt, cât mai natural, şi pentru care faptul că provine din ţara sa constituie un criteriu în plus în alegerile făcute.

Astfel, se va stimula producţia, se vor putea crea locuri de muncă, vor creşte încasările la buget, iar cetăţeanul va şti că va găsi tot timpul în hipermarket, de exemplu, un măr românesc şi nu doar unele aduse din import etc.

Vara trecută a fost iniţiat un program de promovare a vânzării legumelor româneşti în hipermarketuri, iniţiativă care a avut succes, şi, tocmai de aceea, se consideră oportun să se reglementeze şi la nivel de legislaţie astfel de aspecte comerciale, cu scopul asigurării perenităţii şi aplicabilităţii pe plan naţional.

Cota de 51% este gândită pentru a nu se putea considera prezentul demers ca fiind o imixtiune în iniţiativa privată, în dreptul întreprinzătorilor particulari de a dispune de propria politică de marketing şi de aprovizionare a magazinelor proprii. Derogarea introdusă ţine cont de specificul de climă al ţării noastre, de faptul că în luni reci nu se mai recoltează fructe şi legume proaspete de pe câmp, ci doar din sere, precum şi de unul din scopurile acestor magazine, respectiv acela de a asigura continuitate în aprovizionarea populaţiei.

Totodată, prin „lanţ scurt agroalimentar” se înţelege existenţa unui „lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători şi consumatori”.

Proiectul de lege va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaţilor şi va intra în vigoare în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

„Voi solicita conducerii Camerei Deputaţilor ca la Comisia de Agricultură să organizăm o dezbatere la care să fie invitaţi fermierii, comercianţii, retailerii, asociaţiile de producători, asociaţiile de protecţie a consumatorilor, reprezentanţi ai ministerelor însărcinate cu redactarea normelor metodologice, specialişti în domeniu, pentru a ajunge la un numitor comun în privinţa modalităţilor prin care poate fi aplicată această lege cu respectarea Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene şi a legislaţiei concurenţei.

De asemenea, voi propune un amendament prin care să fie introduse produsele lactate, produsele de panificaţie şi ouă în obiectul legii, deoarece asociaţiile de producători au solicitat acest lucru în mod expres” a declarat senatorul Ovidiu­Liviu Donţu.

În prezent, supermarketurile vând mărfuri româneşti în proporţie de 17­32%, în funcţie de produs.

Acest proiect vine să creeze premisele vânzării în medie a 51% produse româneşti în supermarketuri prin referire la lanţul alimentar scurt.

De asemenea, senatorul precizează că asociaţiile de producători pot găsi un sprijin în proiecte europene submăsura 4.1 PNDR, prin care să obţină o finanţare de până la 90% dacă se asociază şi investesc în anumite zone expres prevăzute în ghid. Nu în ultimul rând, asociaţiile de producători pot să aplice pentru a crea depozite de produse agricole pe submăsura 4.2 PNDR care să mărească capacitatea producătorilor de a face faţă solicitărilor supermarketurilor.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: