Doar lut şi paie

Nu cred că va fi fost o politică în acest sens, dar Fălticeniul s-a afirmat ca focar cultural al Vechiului Regat poate şi ca replică instinctivă dată oraşului „imperial” care devenise Suceava, ruptă abrupt din trupul Moldovei şi deznaţionalizată cel puţin în intenţie, de ocupantul austriac. Venerabilul cunoscător al istoriei culturale a Fălticenilor, scriitorul Eugen Dimitriu, crede că a fost vorba de politică, nu neapărat a statului român, ci a unor minţi luminate ale acestuia. Revizorul şcolar Serafim Ionescu, una dintre aceste minţi, a fost trimis de marele Spiru Haret aici, în nordul scurtat al ţării, lângă noul cordon impus de austrieci, la Fălticeni. Înţelegând iute că spiritul german „cată pe la graniţe” cu superioritatea lui, revizorul îi propune celebrului ministru al învăţământului să ceară Şcolii Normale „Vasile Lupu” din Iaşi, la fel de celebră şcoală de învăţători, să-şi trimită absolvenţii în zonele în care Moldova împuţinată se mărginea cu Imperiul, pentru a pregăti generaţii capabile să reziste asaltului cultural german dincoace de cordon. Ceea ce s-a şi întâmplat, astfel explicându-se „starea” culturală superioară a tineretului format de asemenea dascăli, apt să se ia de piept – cu cultura franceză indusă lor de centrele spirituale ale Moldovei, Iaşiul mai ales – cu puternicul front cultural german.

Este semnificativă, afirmă Eugen Dimitriu, atitudinea învăţătorului Neculai Stoleru, care în loc să se ascundă prin vreun birou al regimentului său, se vrea mobilizat pe front, pentru că se consideră un exemplu pentru elevii săi şi nu vrea să li-l ofere pe acela egal cu datul birului cu fugiţii. Este mobilizat şi cade printre primii în munţii ce ne despart, aici în nord, de Ardeal.

Acesta este spiritul în care copiii regăţeni sunt educaţi şi nu este de mirare că ei vor constitui „rezistenţa” culturală faţă de asaltul spiritului german dincolo de graniţa ce muta Ţinutul mănăstirilor în Imperiul habsburgic.

Pierzând acest război cultural, imperialii au indus în mentalul bucovineanului ideea că, stăpânind lemnul, este superior regăţeanului, stăpân doar pe… paie. A nu se uita că se fac case nu doar din lemn ci şi din… paie, prezente în celebrii chirpici, specifici acelei zone unde, din păcate, nu sunt păduri. Doar lut şi paie.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: