S-a stins ultima mare voce a adevărului românesc. A fost judecătorul fără cruţare al neiubitorilor de ţară. Am rămas mai săraci cu un strigăt în iubire de patriotism.
Cu trecerea lui în veşnicie am pierdut pe unul dintre marii intelectuali din câţi a avut naţia română. Nu-i nicio lipsă de simţ al măsurii atunci când îl poţi asemui cu Nicolae Iorga, ca istoric. Nu cred că zidul naţionalist românesc care a fost Corneliu Vadim Tudor va mai putea ca cineva din actuala clasă politică să-l refacă.
De acum înainte acolo, sus în ceruri, alături de marii iubitori de ţară şi dreptate, Corneliu Vadim Tudor ne va striga să avem grijă de România.
Memento mori
lui Corneliu Vadim Tudor
Moarte îmi ştii numele şi adresa
Eu nu ştiu decât că exişti
La vremea bătutului de nuci
Ne vom întâlni aproape de casă
Vinul e fiert şi limpede în butoaie
Vom ciocni împreună un pahar
Vom vorbi despre una, de alta
Milă nu ai de lacrimile fiicelor mele
Pentru închipuită vină
Mă vei condamna pe vecie la veşnicie
Moarte vino, îmi ştii numele şi adresa
Vom dansa ultimul dans de adio…
Comentarii