A fost sfârşit de august, deci vara-i pe „probojite”. Cu toate acestea, căldură ca-n luna lui Cuptor, sufocantă. Mare căldură, mare! Soarele ne bombardează cu razele lui devenite ucigătoare. N-adie nici măcar zefirul care să-ţi răcorească fruntea.
De undeva, de departe, din Cosmos, dacă ne-am fi îndreptat privirea spre ţinutul binecuvântat al Bucovinei, am fi observat şiruri-şiruri de maşini de toate mărcile, biciclişti şi chiar căruţe îndreptându-se toate spre un punct convergent. Acolo se aflau multe avioane de toate tipurile, iar deplasarea oamenilor într-acolo crea impresia unui imens ocean tălăzuit. Este vorba de toloaca Frătăuţilor Vechi, acel spaţiu întins între municipiul Rădăuţi şi localitatea Frătăuţii Vechi, unde „Şoimii Bucovinei” au amenajat un aerodrom.
Când am ajuns la locul evenimentului, am rămas uimiţi de numărul imens de maşini. După o panoramare a spaţiului de parcare, am estimat c-ar fi vorba despre câteva mii de maşini. Şi cred că nu m-am înşelat, mai ales când am ajuns în mijlocul spectatorilor, care m-au înghiţit ca un ocean. Spectatori erau, cum zice ţăranul nostru, „câtă frunză, câtă iarbă”. Iar dintre ei, cam o treime, erau copii. Şi, cum mămicile erau şi ele curioase, multe au venit şi cu prunci în braţe. Iar pe platoul din afara aerodromului erau amenajate o mulţime de chioşcuri, de la care puteai cumpăra ce-ţi dorea inima. Bravo, frumoasă organizare!
Aerodromul era despărţit de spectatori printr-un gard de protecţie, metalic. Jandarmi şi poliţişti păzeau cu străşnicie ca niciun spectator, mai ales copiii, să nu treacă dincolo de acest gard. Nu te puteai juca cu avioanele şi elicopterele!
Exact la ora fixată, ora 15, crainicul manifestării a urat bun-venit spectatorilor, asigurându-i că vor avea parte de un spectacol aerian mult mai interesant decât cel din ediţia I, de anul trecut. La final am constatat că aşa a şi fost.
Prima formaţie de avioane uşoare (două) a decolat fulgerător, surprinzându-l chiar şi pe crainic. După ce i-a prezentat pe cei doi aşi de la manşele lor, a făcut un nou anunţ: avem un oaspete de onoare, Jurgis Kairys, multiplu campion mondial de acrobaţie, care ne va încânta cu evoluţia lui. De cum au sosit, spectatorii au putut admira la sol, dar şi în aer, mai multe tipuri de avioane uşoare, un elicopter, un deltaplan şi paraşutişti. Am reţinut că Ferencz Laszlo, unul dintre protagonişti, este vicecampion european la acrobaţie aeriană.
Romanian Air Service Tuzla s-a prezentat cu trei avioane şi un elicopter. Sandu Şcheul de la Fan Club Bucovina, alături de toţi competitorii, a oferit un spectacol de înaltă clasă, ţinând spectatorii cu sufletul la gură, chiar şi pe cei maturi, nu numai pe copii.
Crainicul a anunţat că urmează un moment deosebit: sosirea unui mesaj de salut. Ne aşteptam să urce cineva la tribună, dar crainicul ne-a arătat spre cer. A spus că de la 2000 de metri a fost lansat un paraşutist care, purtând un mare tricolor, a adus la sol, aterizând la punct fix, un mesaj prin care erau felicitaţi organizatorii, piloţii de aeronave şi spectatorii care au venit la eveniment. N-au fost uitaţi nici sponsorii şi Primăria, şi Consiliul Local Frătăuţii Vechi, care au asigurat organizarea şi desfăşurarea mitingului aviatic. După citirea mesajului, în aplauzele spectatorilor, crainicul a menţionat: „Toţi au venit cu inima deschisă pentru că aici, în Bucovina, găsesc prieteni vechi care iubesc aviaţia”.
Fie de construcţie românească sau germană, aparatele erau elegante, maiestuoase, evoluând sub mâna măiastră a piloţilor. Spectatorii au văzut de toate, minunându-se la fiecare evoluţie. Mulţi vedeau pentru prima dată ranversări, treceri cu comenzile avionului opuse, viraje strânse, spirale, bucle, loopinguri, zbor în formaţie suprapusă, întoarceri în zbor, zbor cu aripile legănate (pentru salutarea spectatorilor), zbor la razmot (foarte aproape de sol), zbor pe-o aripă aplecată, zbor pe spate, tonouri, aterizarea paraşutiştilor în formaţie de cinci paraşute suprapuse şi… tot ce mai vreţi. Superb!
Fie că se numeau Extra 300 L, Teclam B 2006, Yak 52, Atec Zefir sau B 206 B 3 (elicopterul), aparatele au evoluat senzaţional sub comanda piloţilor. În multe faze ale mitingului spectatorii au suspinat şi au răsuflat uşuraţi la unison, dar au şi aplaudat sacadat.
O altă surpriză a fost evoluţia lui Sandi Oprişor de la San Aero Constanţa, care-a prezentat o „hârjoneală” cu un coechipier de la sol pentru luarea în stăpânire a unui coş cu merinde pentru picnic. În final, elicopterul a câştigat coşul; doar la manşa lui se afla un fost pilot militar. Merindele din coş s-au împărţit micilor spectatori.
A urmat un zbor umanitar: Ion Postolache şi Dan Ştefănescu, pilotând două avioane YAK-52 de la Bacău. Ei au avut o misiune umanitară pentru micuţul David, care suferă de-o boală cruntă. Publicul a fost rugat să viziteze cortul principal, în care era o urnă pentru eventualele donaţii. În avanpremiera zborului de noapte, au lansat din avioane opt bombe, exploziile lor zguduind pământul, speriindu-i pe spectatorii mai slabi de inimă. Menţionez că pe cozile avioanelor pilotate de ei erau desenate portretele a doi piloţi români căzuţi în al Doilea Război Mondial.
Au mai evoluat Daniel Mitric, preşedinte al Bucovina Fly Club, Dan Conderman pe-un YAK-52, Gică Pescariu de la Bacău, Bogdan Colţescu şi George Rotaru. Mi s-a părut că fiecare pilot a executat alte figuri, nu le-au repetat.
Cinci paraşutişti, din Suceava (2), Braşov (2) şi Iaşi (1) au sărit de la 2000 m, unul dintre ei purtând şi un tricolor uriaş de 100 mp şi aterizând chiar în faţa comentatorului, la punct fix.
Nevrând să perturbe activitatea la sosirea lor, dnii Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, şi Ioan Măriuţă, comandantul Aeroportului Suceava, au salutat, în finalul manifestării, publicul şi i-au felicitat pe organizatori pentru reuşita acestui miting aviatic.
În final au mai fost lansaţi doi paraşutişti privaţi. Şi ei, doar pete de culoare pe azuriul cerului, fără absolut niciun nor, unul dintre ei lăsând, imediat după lansarea din avion, o dâră de fum alb, care l-a însoţit până la aterizarea lui la punct fix.
Aşadar, vreme superbă, cerul curat ca lacrima, niciun nor pe el, aerul încremenit, spectatori cât să umpli un stadion mare de fotbal, aşii manşei şi maşinile lor zburătoare au contribuit, fiecare în felul lui, la reuşita deplină a acestui miting aviatic.
„E drept, n-am putut asigura bănci sau scaune pentru spectatori, dar am adus foarte mulţi baloţi de paie, pe care să stea spectatorii obosiţi. Am estimat că vor fi aproximativ 10.000 de spectatori, având experienţa de anul trecut, dar se pare că sunt mai mulţi. S-ar putea ca mâine-poimâine NATO să construiască o bază militară şi la noi” ne-a declarat, mucalit, cum îi e felul, dl Vasile Ionesi, primarul comunei Frătăuţii Vechi. Am observat că tot timpul s-a plimbat printre spectatori, însoţit de dl Mihai Reman, şef de cabinet parlamentar, parcă supraveghind ca totul să fie în regulă.
„Măi băiete, muream de bătrâneţe, dar n-am văzut niciodată un avion aşa de aproape.” (V.M., 82 de ani)
„Cum să nu fii mândru când în Bucovina se găsesc atâtea avioane şi piloţi aşa de buni!” (M.P., 28)
„Vin pentru prima dată la un miting aviatic. Nu credeam că-ntr-un sat se pot strânge la un spectacol atâtea mii de oameni.” (C.I., 54)
Am strâns multe asemenea mărturii, dar m-am limitat să le transmit doar pe acestea. Consider c-a meritat să suport căldura şi oboseala. Întorcându-mă seara spre casă, cu familia, discutam cu fiul meu: oare câţi oameni s-ar fi strâns dacă această manifestare de excepţie ar fi fost popularizată în comunele din jur cu afişe sau prin staţiile de cablu tv?
Întrucât li s-a spus că manifestarea va continua şi-n anii următori, îmi închipui câţi vor veni atunci pe acel aerodrom, pentru că, cei care au fost deunăzi, vor povesti multor oameni…
Foto: CRISTIAN DOLINSKI
Comentarii