Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare“ de la Suceava

Spectacolul fascinant al unei istorii aduse în realitate, cu muncă şi dăruire

festival medieval 2015 2Nouă ediţii au trecut peste Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” de la Suceava, ultima stingând făcliile ieri, în noapte, sub privirile miilor de spectatori şi ale celor aproape 300 de actori de factură medievală implicaţi în eveniment.

Festivalul are din ce în ce mai multă notorietate, fiind comparat cu manifestări mari de gen din România, au spus-o cei din trupele medievale prezente, îndreptăţiţi s-o facă, având în vedere că reprezintă arta medievală la mai toate festivalurile din ţară.

„Se vede că voi iubiţi istoria, în ultimii ani aţi reconstruit Cetatea. Vin cu bucurie aici, e unul din festivalurile care cheamă cele mai multe trupe de cavaleri” (Argotica, Sibiu). Cavalerii de la Braşov susţin că „este un festival-simbol al mişcării medievale din România, la care se adună toată suflarea celor specializaţi în medieval”, fiind şi „festivalul cel mai bun în reconstituirea istoriei”.

Ediţia din acest an a fost una din cele mai aglomerate, de până acum, dacă judecăm doar după zecile de automobile parcate începând de la colţul dinspre cimitir al şoselei şi până aproape de zona Brădet, după platoul cetăţii ticsit de lume, mulţimea sprijinită de balustradele din afara şi interiorul cetăţii, curtea cetăţii gemând de lume. Organizatorii n-au făcut încă socoteala spectatorilor, dar n-ar fi exclusă o cifră-record anul acesta.

Sâmbătă seara, de pildă, paşii prin Cetate erau vizibil îngreunaţi de înghesuială, mai ales în jurul spectacolului cavalerilor şi domniţelor de la Ordinul Cavalerilor de Mediaş (turnir de arme), lângă şoimii şi bufniţele Şoimanilor transilvani, aduse, în premieră la festival, spre bucuria copiilor care s-au pozat cu păsările, şi trasul cu arcul la ţintă, copii şi tineri având ambiţia de a se întrece în această îndeletnicire.

Adus dintr-o epocă despre care oamenii obişnuiţi de azi ştiu prea puţin, medievalul fascinează nu numai copiii, judecând după adulţii interesaţi de armele aduse în Cetate, de costumele prezentate de trupe, de muzica şi dansul acelor timpuri.

Nu ştiu câţi dintre noi îşi pun problema adevărului istoric care se află la baza spectacolelor prezentate, fascinaţi de spectacolele în sine, de graţia domniţelor în dans şi dibăcia mânuirii spadei de către actorii-cavaleri. Cu siguranţă însă trupele consacrate în domeniul medieval nu au plecat pe drumul show-biz-ului fără o instruire riguroasă ce ţine de „bucătăria medievală”. Am văzut mulţi suceveni curioşi să afle cât mai multe lucruri despre trecut, discutând cu reprezentanţii trupelor, lângă şirul de coifuri şi armuri. Am auzit că niciun cavaler nu pleca la luptă fără să spună o rugăciune, precum s-a întâmplat la deschiderea oficială de vineri, când un cavaler de la Târgu Mureş a spus Tatăl Nostru împreună cu o fetiţă blondă din public. Am mai aflat că, în luptă, spada nu era atât de importantă ca steagul care trebuia ţinut sus cu orice preţ, iar dacă purtătorul lui era ucis, altcineva, fie el ostaş de rând sau rege, trebuia să-l ridice imediat, fără deosebire de rang.

Anul acesta festivalul nu a avut turnir cu cai, în şanţul de apărare (povestea se cam repeta, iar cei care o puneau în scenă îşi măreau plata, în fiecare an). În şanţul de apărare au fost tot timpul, însă, jonglerii cu steaguri (Argotica), dansuri medievale (Paladinii de Terra Medies), spectacole cu foc (Ordinul Solomonarilor), foc şi lasere (Hypnosis), iar în spaţiul din Cetate s-a concentrat, mai mult ca altădată, reconstituirea vieţii medievale.

L-am revăzut şi ne-am amuzat cu bufonul din Cetate, cu râsul lui molipsitor, care se autodenumeşte „cel bun şi mincinos”, actor profesionist la Trupa Funny Art, care colaborează de 3 ani cu Suceava, ne-am amuzat privind personajele din vremuri apuse strânse în jurul unui ceaun uriaş, în care fierbeau bucatele… epocii, în timp ce ele mâncau croissante, probabil desertul de la cina de sâmbătă…

„În pofida tuturor vicisitudinilor interne şi externe, festivalul s-a realizat” ne-a spus George Ostafi-Ost, şeful Serviciului de Relaţii cu Publicul din Muzeul Bucovinei. Trebuie remarcată munca celor din spatele scenei din piatră, cea a salariaţilor de la Muzeul Bucovinei, de la muncitori şi până la şefi, în frunte cu cei de la serviciul menţionat. Nu e uşor să stai ore-n şir în plină căldură, să fii atent la orice detaliu, inclusiv la coşurile de gunoi care trebuiau să fie golite, fiindcă în Cetate veneau comisarul european Corina Creţu şi preşedintele CJ Cătălin Nechifor. Şi chiar au venit, cu tot alaiul, făcându-şi destul de greu loc prin mulţimea concentrată la intrarea în cetate, în jurul tarabelor.

Anul acesta am zărit şi mijlocul de transport pus la dispoziţie de Primărie, un miniautobuz nou şi silenţios.

Foto: MAGDA AXON, MIRCEA ŞLIC
Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: