Scriu aceste rânduri cu ferma convingere că orice întâlnire, orice dialog dintre liderii comunităţii româneşti din ţinut şi reprezentanţii puterii sunt binevenite, chiar şi cele care se termină doar cu discuţii sterile şi promisiuni neîmplinite. Asistând la întâlnirea de la 4 august a liderilor mai multor societăţi naţionale româneşti cu şeful Administraţiei Regionale de Stat, dl Oleksandr Fysciuk, şi preşedintele Consiliului Regional, dl Mihail Găiniceru, am rămas cu sentimentul de „deja-vu”, vorba francezilor, adică parcă s-a mai derulat odată, nu demult, aşa ceva. Într-adevăr, în luna martie a.c. a mai avut loc o întâlnire similară şi, cu mici abateri, aş putea relua informaţia redactorului-şef Nicolae Toma, publicată atunci în „Zorile Bucovinei”. Or, preşedinţii de societăţi, care au luat cuvântul (Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi n-a fost invitată şi, deci, preşedintele ei n-a participat la întâlnire), au abordat şi acum aceleaşi probleme şi au repetat cam aceleaşi deziderate, drept că într-o măsură mai moderată. Bunăoară, n-au cerut, ca în frumoasele noastre poveşti, salate din grădina ursului, cum ar fi oportunitatea deschiderii la Universitatea din Cernăuţi a unei facultăţi cu predarea tuturor disciplinelor în limba română sau sprijinirea renovării capitale a Casei lui Aron Pumnul, viitorul Muzeu „Mihai Eminescu”.
Însă celelalte probleme abordate – predarea în şcolile româneşti din ţinut a tuturor disciplinelor în limba română, asigurarea bibliotecilor din localităţile româneşti din nordul Bucovinei cu literatură artistică şi materiale metodico-didactice în limba română, anularea interzicerii întâlnirilor de creaţie ale scriitorilor români din Cernăuţi cu profesori şi elevi din şcolile cu limba română de predare, alocarea din buget, în măsura posibilităţilor şi prevederilor la acest capitol, de mijloace pentru editare de carte a autorilor români – s-au repetat întocmai. Nu zic că aceste probleme nu sunt din categoria celor prioritare. Însă, dacă deja au fost aduse la cunoştinţa guvernatorului, era de aşteptat ca la a doua întâlnire să se vorbească despre ce măsuri s-au luat din partea conducerii regiunii pentru rezolvarea lor, mai ales că au fost prezenţi conducătorii celor patru raioane cu populaţie românească – Viorel Iastremschi, şeful ARS Herţa, Grigore Pridii, şeful ARS Hliboca, Roman Crigan, preşedintele Consiliului Raional Noua Suliţă, Ecaterina Huţuleac, preşedinta Consiliului Raional Storojineţ.
Nu de alta, dar s-a ajuns de comun acord ca asemenea întâlniri să se organizeze o dată la trei luni, şi s-ar putea întâmpla să se repete la nesfârşit aceleaşi văicăreli. Astfel, toată lumea va fi mulţumită. Reprezentanţii puterii că şi-au bifat încă o activitate referitor la armonizarea relaţiilor interetnice în ţinut, iar liderii noştri că ne apără activ interesele naţionale.
Dar cred că nu acesta este scopul seriei de dialoguri, iniţiate de actuala conducere cu reprezentanţii comunităţii româneşti. Putem admite că invitaţia la cea de-a doua întâlnire i-a luat prin surprindere, găsind partea română ca pe elevii care vin la lecţie cu temele pentru acasă nepregătite. Poate şi gradul de solemnitate, întâlnirea fiind prilejuită de aniversarea a 75-a a constituirii regiunii Cernăuţi, a temperat atmosfera. Bunăoară, guvernatorul şi preşedintele Consiliului Regional au relatat despre eficienţa colaborării transfrontaliere, deschiderea în curând a micului trafic cu România, direcţionarea mijloacelor primite din fondul republican de dezvoltare către localităţi româneşti din raioanele Hliboca, Herţa şi Storojineţ. Abordând cel mai actual subiect – descentralizarea – ambii au accentuat că se ţine cont de factorul etnic şi de principiul unirii benevole a comunităţilor teritoriale.
N-a putut fi trecut cu vederea nici subiectul care-i pe buzele tuturor în aceste zile, aşa-zisa „Marea adunare a românilor din Bucovina” – minciună multiplicată cu exces de zel în mass-media de limba ucraineană. La intervenţia scriitorului Vasile Tărâţeanu (Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”) că românii sunt buni cetăţeni, loiali statului, respectuoşi faţă de legile Ucrainei, guvernatorul a răspuns ceea ce ştim cu toţii: „E o evidentă provocare, trebuie să fim pregătiţi de provocări şi mai grave, căci mulţi vor să semene discordie între etniile din Bucovina”. Şi dl M. Găiniceru a opinat că „presa iubeşte să alerge după senzaţii, fără să ţină cont de faptul cum se răsfrâng acestea asupra unei comunităţi, a fiecărui om în parte”. Reprezentanţii puterii s-au plâns că şi dumnealor sunt criticaţi deseori pe nedrept, libertatea presei fiind înţeleasă de unii ca samavolnicia de a calomnia şi defăima.
Dintre problemele care nicidecum nu poate să le rezolve puterea executivă a fost plângerea lui Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, cu privire la „pierderea” a 20 mii de dolari transferaţi de un sponsor din Elveţia prin banca „Nadra”, care a falimentat, iar banii donaţi pentru înălţarea Monumentului martirilor masacraţi la Lunca şi editarea volumului II al „Memoriei durerii” s-au dus pe apa sâmbetei. Celelalte probleme de mare importanţă pentru întreaga comunitate, cum sunt cele ce ţin de învăţământul mediu general în limba română, urmează să fie puse în discuţie la următoarea întâlnire, prevăzută peste două săptămâni – până la 20 august. Mai este timp ca liderii societăţilor româneşti să-şi formuleze în comun dezideratele, iar funcţionarii responsabili de politica minorităţilor să-i convingă pe şefii de la Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă să binevoiască a se prezenta la această întâlnire. Doar atitudinea acestora faţă de învăţământul în limba noastră maternă generează cele mai multe întrebări şi obiecţii. Şi încă ceva important: toate cerinţele şi problemele trebuie aşternute pe hârtie şi înmânate autorităţilor în forma unui demers, căci vorbele zboară, numai ce-i scris rămâne şi obligă la un răspuns concret.
Comentarii