Motto: „Orice epocă de cultură ce se încheie lasă în floarea uscată seminţele vremii noi, nu le risipiţi!” (N. Iorga)
În zilele de 17-19 iulie 2015 a avut loc în Câmpulung Bucovina Festivalul Internaţional de Folclor, la care au participat ansambluri din cinci ţări europene: Polonia, România, Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova.
Istoria zbuciumată a acestui ţinut, ce s-a dezvoltat pe Prut, Siret, Suceava şi Moldova între Carpaţii Răsăriteni şi cursul mijlociu al Nistrului, a luat denumirea oficială de Bucovina în perioada stăpânirii austriece în cursul anilor 1775-1918.
Din Bucovina istorică, având înţelesul de „Ţara Fagilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1940, partea de nord a fost mişeleşte ruptă prin dictat şi forţă de patria mamă – România, de către imperialismul sovietic.
Bucovina istorică poate fi luată şi astăzi ca model de înţelegere şi convieţuire în bună pace dintre românii băştinaşi de veacuri şi alte minorităţi conlocuitoare ca: ucraineni, evrei, nemţi, polonezi, unguri, ruşi, cehi, slovaci, armeni şi ţigani. Bucovina era patria comună a tuturor naţionalităţilor, iar toleranţa reprezenta buna înţelegere între băştinaşi şi cei veniţi prin colonizări.
„Întâlnirile bucovinene” respectă cultura locală, tradiţiile, credinţa şi identitatea naţională, în acest mod uneşte generaţii succesive prin legături strânse, prin respect şi armonie.
Cine nu-şi are Bucovina în inimă, zadarnic o mai caută pe hartă. Cine nu-şi are strămoşii în sânge, zadarnic îi mai caută prin documente sau prin arborele genealogic.
Câmpulung Bucovina s-a dezvoltat sub ochii unei singure generaţii. Municipiul dintre apa râului Moldova şi masivul Rarău s-a dezvoltat mai mult în multisecularul său trecut. Străvechea vatră de cultură şi civilizaţie românească a constituit din totdeauna o atracţie pentru vizitatorii cu inima şi sufletul deschis.
Cernăuţiul, capitala Bucovinei istorice, era centrul şi focarul de cultură unde au învăţat şi şi-a desăvârşit studiile marea majoritate a intelectualilor bucovineni din toate localităţile acestei provincii româneşti.
Iubirea de neam, ţară şi credinţă în Câmpulung Bucovina nu înseamnă a urî alte neamuri.
Să luăm de la trecut focul şi nu cenuşa. Câmpulung Bucovina cunoaşte următoarele etape de dezvoltare de-a lungul timpului: > Vatră strămoşească, centru de uniuni de obşti săteşti libere, capitală a unei formaţiuni politice prefeudale, centrul ocolului cu regim special în Evul Mediu; > Localitate în timpul stăpânirii habsburgice 1774-1918. Este o perioadă înfloritoare din punct de vedere al constricţiilor, economic, comercial, social etc. A fost şcolită şi educată populaţia în spiritul nemţesc al respectului şi al omeniei; • Localitate sub regim totalitar şi ocupaţie sovietică; > Zonă în devenire la specificul şi tradiţia istorică după anul 1989; • Prima menţiune scrisă despre Câmpulung Bucovina datează din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun. Dimitrie Cantemir, în „Descrierea Moldovei”, aminteşte că locuitorii Ocolului Câmpulungului „Nu ascultă de nici un boiar şi alcătuiesc un fel de republică”; > Ţinutul Câmpulung Moldovenesc se bucura de o largă autonomie, datoria faţă de domnii ţării era de a asigura straja la hotare; > Existenţa şi istoria Câmpulungului Moldovenesc se pierd în negura timpului.
Am menţionat câteva date mai importante despre Bucovina istorică şi despre Câmpulung Moldovenesc, redând în continuare unele aspecte negative ale „Întâlnirii bucovinene”:
Fraţii de peste Prut au adus de la ei cântecul „Am venit la voi acasă”. Poate au dorit să cânte „Am venit la noi acasă”. Trebuie să treacă mulţi ani până nu vom mai juca „cazaciocul” care ne-a distrus viaţa. Să amintim şi versurile izvorâte din sufletul şi inima celor ce iubesc întreaga Moldovă a lui Ştefan cel Mare: „Am venit la noi acasă/ Dintr-o cruntă rătăcire,/ Renăscuţi, doream să-ncepem/ Lupta pentru dezrobire.// Am stat cu toţi la masă/ Cot la cot cu luptătorii,/ Voi ne-aţi învăţat pe noi/ Cum se bat cotropitorii.// Fraţi români de peste Prut,/ Azi o învăţătură ştim:/ Că duşmanul este acelaşi/ Şi cu sete să-l lovim.// Azi pământul îşi închide/ Rănile în cicatrice,/ Şi se-nalţă iar în lume/ Grâul păcii prins în spice”.
Este de necrezut că din Bucovina ocupată sosesc la noi în Câmpulung Bucovina numai ansambluri ucrainene. Unde sunt românii? Unde sunt intelectualii români? De ce este nevoie de translator? Întrebări ce aşteaptă răspuns.
Cum este posibil să nu fie invitate ansambluri folclorice din Austria? Evreii, care reprezentau peste 70% din comercianţi, de ce nu onorează această manifestare să vadă unde au muncit bunicii şi părinţii lor? Să vadă oameni şi locuri de neuitat. De ce ruşii nu sunt prezenţi? Armenii şi ţiganii nu fac parte din Bucovina istorică?
În acelaşi mod întrebăm şi localităţile Siret, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Gura Humorului de ce nu participă prin reprezentanţii lor la „Întâlniri bucovinene”. Nu fac parte integrantă din Bucovina istorică? De ce nu participă la aceste întâlniri şi alte cadre cu munci de răspundere?
Câmpulung Bucovina are multe probleme de rezolvat. Unde este tineretul, căci prezenţa a fost a celor în vârstă?
E greu bătrânii să-i porneşti,/ Dar porniţi, nu-i mai opreşti./ Ei bat pământul cu mult foc/ E greu să-i mai opreşti din joc”.
Se închid şcoli şi se construiesc biserici. Şi unii şi alţii au probleme: preoţii nu au enoriaşi şi şcolile nu au elevi. Unde mergem?
Care sunt cheltuielile care se fac cu asemenea manifestări şi care este profitul obţinut? În epoca capitalismului uman „banii trebuie să producă bani”, altfel dezvoltarea localităţilor bate pasul pe loc. Întrebări şi iar întrebări.
Trecutule, scutură colbul uitării şi fă ca viitorul să izvorască din inima ta.
Bine era dacă această mulţime de oameni era primită cu o scurtă slujbă religioasă. Cei care s-au ocupat de organizarea acestei întâlniri merită toată stima şi consideraţia noastră.
Prof. ing. VASILE ANDREESCU
Comentarii