Mozaicul

Cine o ia agale la pas prin cartierul Areni al Sucevei nu poate trece cu vederea mozaicurile de pe pereţii blocului „lamă” şi de pe cele de mai sus de sediul primăriei. Numite „Mioriţa”, respectiv „Primăvara”, „Nunta”, „Vânătoarea”, ele au fost realizate de Virgil Almăşanu, Dona Naum, Gheorghe Popescu, Mihai Velea şi, nu în cele din urmă, Istvan Vigh (stabilit în Ungaria, ale cărui lucrări au fost adesea reproduse în „Crai nou”). Un ochi atent poate descoperi, între boscheţii din faţa policlinicii, în iarbă, şi statuia „Bucuria vieţii” de Dimitrie Căilean (statuie despre care, printre altele, în 2009, Magda Axon scria în articolul „Monumente pe care nici măcar nu le mai privim”). Dar poate că ar mai fi şi „mozaicul” (de fapt, pavimentul din plăci mozaicate) din parcul care, după multe insistenţe, avea să poarte numele sculptorului sucevean Vladimir Florea. Dacă cel celebru al Tomisului datează din sec. III d.H., cel din Areni pare-se că e din deceniul VII al sec. XX d.H. Crăpat, cu dale care ţi se iau după tălpi ori dale lipsă, de aproximativ jumătate de secol n-a fost nici reparat (restaurat?), nici înlocuit, fiind în mod sistematic ocolit – deşi e la doi paşi de primărie – şi de avânturile pavelistice ale ultimilor ani, şi de strădaniile de împodobire a parcului. Ceea ce ne face să ne gândim că realmente este privit ca un monument istoric. Cel puţin în devenire.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: