Au înnebunit salcâmii ?

Cât de adevărate sunt versurile cântate de maestrul Tudor Gheorghe despre salcâmii în floare! Ce poate fi mai plăcut decât un popas într-o pădurice de salcâmi în perioada în care sunt înfloriţi?…

Calităţile terapeutice ale florilor de salcâm determină folosirea lor la obţinerea de numeroase preparate pentru tratarea a peste 20 de boli ale sistemului nervos, digestiv sau pulmonar. Interesant este că n-au nicio contraindicaţie pentru anumite vârste, dar au proprietăţi de tonifiere şi liniştire a organismul uman.

SANY0217Mirosul florilor de salcâm este atât de dulce, parfumat şi îmbietor, încât nu rezişti tentaţiei de-a poposi măcar câteva clipe la umbra unui salcâm în floare, de-ai culege florile şi de-a le folosi. Am rămas uimit de cele spuse de mai multe gospodine despre felul în care folosesc florile de salcâm în gospodărie: sirop, clătite, plăcinte sau gogoşi. Pentru fiecare din cele enumerate mai sus sunt fel de fel de reţete, florile de salcâm fiind un ingredient foarte apreciat şi căutat.

Inspirat a fost regretatul Toaderi Hrib, întemeietorul muzeului sătesc arborean care i-a purtat numele, cel care, fiind primar între anii 1946 şi 1948, a obţinut aprobarea forurilor judeţene de-a planta pe Dealul Buhoaiei o pădurice de salcâm de vreo 50 ha, în contul datoriilor pe care le aveau arborenii către stat. Păduricea a prins bine, pentru c-au trecut aproape şapte decenii de-atunci, puieţii au devenit copaci, s-au înălţat într-o pădure din care se exploatează lemn şi în ziua de azi.

SANY0239Pentru motivele arătate mai sus, un grup de intelectuali inimoşi, cu dragoste de tradiţiile satului nostru, au iniţiat în primăvara anului 1992 Festivalul folcloric „Floare de salcâm”. El a fost organizat an de an prin grija autorităţilor locale şi iată că a ajuns anul acesta la ediţia a XXIII-a. Şi, prin grija autorităţilor judeţene, am avut an de an oaspeţi valoroşi din împrejurimi şi nu o dată ne-a prezentat spectacole superbe şi Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” al Consiliului Judeţean Suceava.

Ediţia de anul acesta a fost deschisă, aşa cum se cuvine, de primarul comunei, Ionel Hrincescu. După ce-a urat bun venit formaţiilor şi interpreţilor individuali la festival, le-a adus pe scenă, în faţa întregului sat, pe membrele formaţiei de fotbal feminin a Şcolii Gimnaziale „Luca Arbure” (antrenori, prof. Vasile Ursan, Toader Tiperciuc şi Lucian Ignat), care s-a clasat pe locul al IV-lea pe ţară la Olimpiada sportului şcolar. Au fost ovaţionate de toţi spectatorii. Primarul le-a înmânat şi câte o diplomă din partea Consiliului Local şi a primăriei. Gest demn de aplaudat!

SANY0213Deschiderea s-a făcut, aşa cum se spune, „în forţă”, de către orchestra Ansamblului folcloric „Mugurelul ” din Vicovu de Sus, care, sub bagheta măiastră a dirijorului Doru Cotos, a interpretat magistral un fragment din Rapsodia I de George Enescu, continuând cu un potpuriu de muzică populară. Din cei peste 30 de membri ai orchestrei s-au deprins, pe rând, solişti instrumentişti şi vocali, care şi-au susţinut cu măiestrie rolurile.

Ansamblul folcloric „Bucovina” al Şcolii Populare de Arte „Ion Irimescu” din Suceava (înfiinţat din anul 1968 şi compus din elevi şi cadre didactice) a încântat publicul cu un program chibzuit, prezentat la cea mai înaltă ţinută artistică (se cunoaşte mâna maeştrilor), la fel ca şi primul ansamblu – adevăraţi profesionişti. Publicul a fost impresionat şi de jocurile populare din Maramureş. Interpreţii aveau costume specifice, au jucat mărunt şi apăsat, au bătut ritmic din cizme şi din palme. Pe tot parcursul jocului au fost „ajutaţi” de spectatori, care au încercat să ţină ritmul cu ei. Semnalez faptul că au fost însoţiţi de directorul Centrului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi de cel al Şcolii Populare de Arte.

SANY0210O repriză de muzică populară au prezentat patru solişti: Alina, Maricica, Mihai şi Alexandru. De la Alina, înaltă de-o şchioapă, şi până la Mihai, înalt cât un brad, ei au impresionat publicul.

Apoi scena a fost invadată de membrii formaţiei „Stejărelul” din Cajvana, fraţii mai mici ai celor din Ansamblul „Stejarul”. În costumaţia lor simplă, cu bundiţele miţoase şi opinci, semănau cu dacii de pe Columna lui Traian. „Şchioapa”, „Moroşanca”, „Cureaua” şi „Chipăruşul”, jocurile lor seculare i-au impresionat pe spectatori.

Ansamblul folcloric „Luca Arbure” al şcolii cu acelaşi nume s-a prezentat şi el excelent şi la înălţimea numelui de gazdă. Iar Mădălina, Andreea, Diana şi Teodora au prezentat o nouă repriză de muzică populară. Soliştii au cântat, având asigurat fundalul de colegii lor din ansamblu, care au jucat tot timpul. Au fost secondaţi de membrii formaţiei de jocuri populare a căminului cultural, care a au jucat: „Hora mare”, „Polobocul”, „Raţa” şi „Bătrâneasca”.

Vecinii noştri din Iaslovăţ s-au prezentat cu un ansamblu foarte tânăr şi cu solişti de excepţie: Georgeta, Maria, Nataliţa şi Dănuţ. Ce frumos au cântat şi ei!

Ansamblul de jocuri „Ţânţăroiul ”, fiind deja foarte renumit, ne-a încântat cu varietatea jocurilor, desenul din scenă şi interpretarea de excepţie a jocurilor lor renumite, păstrate de generaţii: „Trilişleşti”, „Cărăşelul”, „Pădureţul”. Şi, probabil pentru a da o vigoare mai mare jocurilor, alături de cei foarte tineri au intrat în joc şi tinerii profesori, soţii Cotoară, care ne-au uimit prin modul în care au jucat. Aşa-i tinereţea!

Spectacolul a fost încheiat cu recitalul duetului Mihai Hrincescu şi Ionuţ Buliga, primul interpretând la voce melodii locale foarte vechi, acompaniat la cobză, iar cel de-al doilea acompaniindu-l la fluier. Mihai, prin costumaţia sa, arăta ca un dac, lipsindu-i doar căciula caracteristică.

Am remarcat de data aceasta un aspect extraordinar: fiecare ansamblu a venit cu costumaţia sa specifică, veche, uneori chiar de peste un secol. N-am mai întâlnit amestecuri de costume, ca altădată. Alese felicitări conducătorilor ansamblurilor care şi-au ales cu grijă interpreţii, repertoriile, costumaţia – au specialişti de nădejde care instruiesc interpreţii şi valorifică folclorul local.

Iată şi câteva păreri ale spectatorilor: „Este foarte bine că se face acest festival. Vedem şi noi ceva frumos şi interesant măcar o dată pe an.” (I.M, 76 ani); „Frumoşi şi talentaţi mai sunt cei tineri! Dar era foarte bine dacă erau chemaţi să joace şi membrii formaţiei de jocuri populare bărbăteşti.” (T.I., 69 de ani); „Dacă s-ar fi făcut acest festival în pădurea de salcâmi, ar fi fost ceva nemaipomenit.” (VP, 66 ani).

Prof. GH. DOLINSKI

Foto: VASILE PĂTRĂUCEAN

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: