Protopopiatul C-lung Moldovenesc

Oameni care l-au căutat dintotdeauna pe Dumnezeu

– Parohia Ortodoxă Coşna cu hramul Pogorârea Sfântului Duh –

 

Prezentare geografică a comunei

sfintire-cosna-3Comuna Coşna se află în Depresiunea Dornelor, la 14 km spre vest de oraşul Vatra Dornei, şi se învecinează astăzi la nord cu teritoriul comunelor Cârlibaba şi Ciocăneşti, având ca hotar o linie care duce de la Vârful Omu, peste Munţii Suhard şi Fărăoani, până la Bâtca Cofii.

La sud se află comunele Poiana Stampei şi Lunca Ilvei (judeţul Bistriţa-Năsăud), hotar fiind o linie convenţională, apoi cursul pârâului Teşna, la est comuna Dorna Candrenilor, hotar fiind pârâiaşul Tofănel. La vest se află comunele Maieru şi Rodna din judeţul Bistriţa-Năsăud. Teritoriul comunei Coşna este străbătut de pâraiele Coşna, Teşna şi Dorna cu afluenţii lor.

Relieful comunei este foarte variat şi constă din versanţii văilor mai sus amintite, precum şi din munţii din interiorul perimetrului comunal, care sunt Suhărelul, Suhardul, Vâlfele, Netedul, Măgura, Poiana Ulmi, Paluta şi Perşa. Aceşti munţi au înălţimi diferite, ajungând până la 1600 m, sunt acoperiţi cu păduri de brad şi molid, iar în vârfurile lor se întind păşuni bogate.

Deşi ţinutul se află la o altitudine de 900 m, are totuşi un climat blând şi plăcut în toate anotimpurile, fiind ferit de vânturi şi curenţi de către munţii care-l înconjoară.

 

Prezentare istorico-demografică

Nu se cunosc date precise asupra înfiinţării localităţii Coşna. Prima datare menţionată despre localitatea Coşna este „dania” lui Alexandru cel Bun din 15 februarie 1410, prin care Voievodul dăruieşte locuitorilor din acest ţinut Muntele Suhard.

Teritoriul comunei Coşna, de la înfiinţarea ei, de-a lungul veacurilor a făcut parte din istoricul ţinut liber al Câmpulungului Moldovenesc până în anul 1769, când a fost anexat la Ardeal, iar mai târziu, în 1867, în directa stăpânire a Ungariei. Deşi anexat în toiul luptelor religioase pentru trecerea la catolicism, locuitorii comunei Coşna au înfruntat toate greutăţile şi şi-au păstrat credinţa ortodoxă aşa cum au moştenit-o din străbuni.

Prima biserică din Coşna a luat fiinţă în anul 1874 şi a fost o capelă amenajată într-o casă, care mai târziu, în 1889, s-a transformat în local de şcoală confesională.

Dintre plantele de cultură se cultivă în special cartoful, partea cea mai întinsă o ocupă pădurile de brad şi molid, păşunile şi fâneţele. Ocupaţia principală a locuitorilor este cea de muncitor forestier, muncitor la fabricile de apă minerală şi lactate, ca şi cei care se ocupă de creşterea animalelor.

 

Istoricul bisericii parohiale

sfintire-cosna-1În şedinţa comitetului comunal, la data de 5 decembrie 1874, se ia hotărârea pentru ridicarea unei biserici în comuna Coşna, hotărârea aceasta s-a luat în discuţie în şedinţa Consiliului Parohial, din 15 ianuarie 1875, care hotărăşte să se zidească o biserică. În scopul acesta, parohul Grigore Marica convoacă adunarea parohială în ziua de 19 ianuarie 1875, care în unanimitate aprobă construirea unei biserici. În anii ce au urmat s-au adunat materiale şi a început strângerea de fonduri trebuincioase ridicării bisericii cu hramul Pogorârea Sfântului Duh.

Biserica s-a construit cu donaţiile în bani ale credincioşilor între anii 1879-1881, în acest an făcându-se şi sfinţirea bisericii. Biserica s-a ridicat pe un loc mai înalt numit Dealul Coşnei, fiind donat de credincioşii Ioan, fiul lui Iacob Todaşcă, şi soţia sa Măriuca. În anul 1879 moare părintele Grigore Marica, iar activitatea sa este continuată de părintele Sever Orban.

Forma în care este zidită biserica este cea de cruce, cu trei turle, dintre care cea din mijloc, deasupra naosului, este mai mare, pereţii sunt din lemn de brad, acoperiţi atât în interior, cât şi în exterior cu scânduri vopsite şi acoperită cu tablă. Singura podoabă a bisericii este catapeteasma, pe care sunt aplicate în formă de penaj rozete, frunze etc. Sfintele Uşi sunt dintr-o singură bucată de lemn de tei, sculptate în formă de tulpini şi ramuri pe care se văd şi flori. La intrare i s-a adăugat în anul 1938 un pridvor, având toate cele trei laturi cu multe geamuri pentru lumină. La câţiva metri de biserică, în partea de apus, se afla clopotniţa în formă pătrată, zidită din lemn de brad şi acoperită cu tablă, în suprafaţă de 38 mp, de către enoriaşi în anul 1920.

 

Preoţi parohi

sfintire-cosna-2Din 1921 până în 1951 parohia este condusă de către părintele Ioan Spânu, coşnean între coşneni. În 1943 cere primăriei ajutor pentru refacerea bisericii după război.

Din 1951 până în 1982 a fost preot paroh Nicanor Peţenchia. Acesta a fost preocupat de organizarea bisericii, biserica fiind pictată în 1969 de către pictorul Vasile Pascu din Focşani.

Biserica din Coşna a aparţinut de la înfiinţarea ei, în anul 1874, până în 1921, Arhiepiscopiei Sibiului şi din 1921 până în 1951 a aparţinut Arhiepiscopiei Clujului. Din 1951 aparţine de Arhiepiscopia Iaşilor, iar din 1991 de Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Din 1982 este numit preot paroh Iulian Dănilă care, cu ajutorul enoriaşilor, măreşte biserica, o acoperă, se construieşte din temelii clopotniţa şi un prăznicar, astfel că în anul 1999 se resfinţeşte biserica în prezenţa Înaltpreasfinţitului Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor.

Din anul 2002 i se alătură fiul, părintele Claudiu Dănilă, care în 2009 devine paroh. Biserica, cât şi casa parohială, intră într-un amplu proces de restaurare şi renovare, fiind încununat cu resfinţirea bisericii, prăznicarului şi casei parohiale pe data de 7 septembrie 2014, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor.

Toate acestea au fost posibile cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, cu sprijinul primăriei şi al întregii comunităţi locale.

 

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

În anul 1879 se înfiinţează o şcoală confesională în sat susţinută şi întreţinută de biserică. Această şcoală a funcţionat în mai multe clădiri până în anul 1938, când s-a ridicat clădirea şcolii, în care aceasta funcţionează şi astăzi. Odată cu revenirea Ardealului la patria mamă în anul 1918, şcoala din Coşna devine şcoală primară de stat. Sub regimul comunist, şcoala generală devine şcoală generală de opt ani. În satele Teşna, Bancu şi Floreni au fost înfiinţate şcoli elementare de 4 ani, astfel toţi copiii având acces la educaţie. Menţionăm că în prezent aceste şcoli nu mai funcţionează, din lipsa populaţiei şcolare.

În comuna Coşna s-a mai construit un cămin cultural, înzestrat cu o bibliotecă bogată, dotat cu un aparat de cinematograf, un aparat de radio. După instalarea electricităţii a fost dotat cu un televizor. Acest cămin cultural a găzduit de-a lungul timpului manifestări artistice, cât şi evenimente importante din viaţa membrilor comunităţii.

În prezent, în cadrul comunei funcţionează Asociaţia Cultural-Umanitară „Speranţa” condusă de doamna director Ofelia Arvinte, care încercă să păstrează tradiţiile şi valorile comunităţii locale, însufleţind viaţa cultural-umanitară şi religioasă. Iar măiestria gospodinelor coşnence este pusă în valoare în cadrul Festivalului Fructelor de Pădure organizat de către primăria comunei la începutul lunii septembrie.

Coşnenii sunt oameni vrednici, gospodari, l-au căutat dintotdeauna pe Dumnezeu, iar El i-a răsplătit prin linişte, pace, bună convieţuire şi bunăstare în armonie cu frumuseţea meleagurilor coşnene. Dumnezeu lucrează prin oameni, aceştia fiind prelungirile Mâinilor Lui, astfel de oameni fiind la Coşna!

Mulţumim Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit să fim păstori de suflete pe aceste locuri binecuvântate, de a ne bucura împreună cu cei pe care îi slujim de tot ce este bine plăcut şi frumos în faţa lui Dumnezeu.

Pr. paroh CLAUDIU DĂNILĂ

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: