– Abordare didactică –
Întâlnirea profesorilor de chimie din Suceava şi împrejurimi a avut loc la Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, cu participarea a douăzeci de profesori. Iniţiat pe ateliere de lucru cu profesorii, proiectul s-a derulat utilizând metoda CLIM – învăţarea prin colaborare în cadrul grupurilor multiculturale.
Am exersat această metodă cu ocazia cursului de formare desfăşurat în perioada 28 martie – 4 aprilie în Islanda, în cadrul proiectului „Împreună pentru şcoala mileniului trei”, finanţat de Comisia Europeană prin programul Erasmus plus, şi am aplicat-o cu această ocazie.
Abordarea didactică prin această metodă implică construirea climatului afectiv al clasei, organizarea activităţii de învăţare în grupuri mici, construirea clasei ca o comunitate de învăţare, distribuirea rolurilor în cadrul grupurilor.
Conţinutul temei proiectului a fost abordat interdisciplinar punându-se accent pe creativitate, interacţiune, comunicare şi abilităţi. Sarcinile au fost deschise folosind: „ce crezi ?”, „ce gândeşti ?”, „ce părere ai?”, „în loc de ce este ?”; elevii au fost dirijaţi către un scop comun, stimulaţi de o apreciere colectivă, rezultatul fiind suma eforturilor tuturor. Principiile învăţării prin colaborare au vizat importanţa fiecărui elev din grup, succesul unuia dintre ei reprezintă succesul grupului, având nevoie unul de celălalt pentru a reuşi, creându-se în acest mod interdependenţă pozitivă. Cele cinci ateliere organizate din profesori au avut fiecare două activităţi: activitatea A – ce a constat în consultarea diferitelor resurse puse la dispoziţie de către mine, resursele având legătură cu conţinutul temei proiectului .
Atelierul unu a avut resurse centrate pe informaţii privind calitatea şi conţinutul apelor minerale şi plate din diferite zone ale ţării. În acest context membrii grupului au avut de analizat, comparat, de elaborat argumente şi de răspuns la diferite întrebări. Activitatea B în contextul metodei mai sus amintite constă întotdeauna într-o sarcină bazată pe inteligenţe diferite: spaţială, logico-matematică, lingvistică, kinestezică, interpersonală, intrapersonală, având întotdeauna nevoie de rezultatul primei activităţi pentru a duce la îndeplinire sarcina.
Pentru atelierul unu activitatea B s-a concretizat în efectuarea unui poster care să facă cunoscută cea mai buna apă potabilă care se comercializează.
Atelierul doi a avut în activitatea A de consultat resurse privind informaţii despre rolul sărurilor minerale la nivelul sistemelor: nervos, osos, muscular, digestiv, respirator şi circulator. Apoi, după finalizarea acesteia, sarcina B a constat în evidenţierea pe planşa primită a sărurilor implicate în procesele fiziologice şi în structura organismului uman.
Grupul de profesori al atelierului trei a colaborat pe tematica sărurilor folosite în construcţia unei case, sărurile folosite ca îngrăşământ chimic în livadă sau grădina cu legume şi sărurile folosite pentru tratamentele copacilor. Cerinţa sarcinii B a constat în alcătuirea unui colaj care să conţină casă, curte, livadă şi apoi identificarea sărurilor existente în mediul înconjurător.
Atelierul patru compară resursele despre sărurile minerale şi vitaminele din fructe, legume şi alimente, adună informaţii relevante pentru îndeplinirea sarcinii B, ce constă în găsirea de cationi din acestea.
Şi, în fine, profesorii constituiţi în atelierul de lucru cinci primesc informaţii despre staţiunile balneoclimaterice din ţara noastră şi beneficiile tratamentelor aplicate asupra sănătăţii noastre.
În strânsă legătură cu aceste date, sarcina de lucru B s-a remarcat prin alcătuirea unui puzzle cu harta României şi marcarea staţiunilor pe această hartă.
La încheierea activităţii, fiecare grup a prezentat ceea ce a realizat, fiecare membru al grupului participând la prezentare. În acest mod toate atelierele pot vedea ce au pregătit celelalte grupe şi îşi pot însuşi cunoştinţele. (Prof. CAMELIA CUŢUI, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Suceava)
Comentarii