„Nădejdea noastră urcă dealul”

> Mircea Druc, persona non grata în Ucraina

 Sâmbătă, 9 mai, a.c., în jurul orei 18.00, autocarul cu membrii Societăţii „Pro Basarabia şi Bucovina” a ajuns la vama Porumbna din Ucraina. Intraţi în vamă, începe procesul specific vamal de control al paşapoartelor. Un agent al Poliţiei de Frontieră a adunat paşapoartele pentru verificare şi punerea vizei de intrare în Ucraina. După o aşteptare de o oră şi jumătate, domnului Mircea Druc, fostul premier al Republicii Moldova, care a avut domiciliul în Cernăuţi, nu i s-a permis să meargă acasă, punându-i-se interdicţie de a intra în Ucraina. Surprinzător este faptul că domnul Mircea Druc nu a încălcat cu nimic legislaţia ucraineană. Cum se poate înţelege această practică faţă de unii cetăţeni români? Gestul autorităţilor de la Kiev poate avea un efect negativ în ceea ce priveşte relaţiile de bună vecinătate între cele două state. Se ştie că Bucureştiul a făcut demersuri de susţinere a Ucrainei pentru integrarea în Uniunea Europeană. Este de remarcat faptul că autorităţile vamale ucrainene nu au comentat în niciun fel această situaţie, conformându-se normelor de procedură vamală în vigoare la această dată şi vameşii ucraineni sunt departe de orice suspiciune, ei purtându-se foarte atent cu toţi cetăţenii români care merg în Ucraina şi nu încalcă legile statului ucrainean.

Vinovaţii există, aceştia sunt slujbaşii serviciilor secrete ucrainene, care au dat dovadă de o totală lipsă de profesionalism şi de o crasă inconştienţă. Mircea Druc nu este un traficant de droguri, ţigări, de arme. Nu înţelegem de ce cei care hotărăsc soarta ţării se comportă într-o manieră necivilizată cu cetăţenii români.

 Cărturarul Vasile Posteucă s-a reîntors acasă

 În ziua de 9 mai a.c., în satul Stăneşti din raionul Hliboca, a avut loc dezvelirea bustului cărturarului Vasile Posteucă, bust realizat de sculptorul Romi Adam din Alba Iulia şi donat de către Consiliul Judeţean Alba. Şcolii din localitate i s-a dat numele cărturarului bucovinean. Vasile Posteucă s-a născut în anul 1912 în satul Stăneşti şi moare otrăvit în Statele Unite, în anul 1972.

De menţionat faptul că localitatea este atestată documentar de peste 500 de ani, are 3.000 de locuitori. Şcoala cu Clasele I-XI numără 402 elevi. Directorul şcolii, prof. Gheorghe Dumitru Iaţinuc, a ţinut să ne spună următoarele: „Vasile Posteucă este din satul nostru. S-a născut în anul 1912. Primele clase le-a făcut aici şi a continuat studiile la Rădăuţi şi Cernăuţi. În anul 1940, din cauza condiţiilor vitrege politice, pleacă în Austria, după care merge în Germania şi Franţa, unde îşi desăvârşeşte studiile la Sorbona. A fost închis în anul 1941 la Buchenwald. Astăzi îl avem acasă şi-i preţuim personalitatea şi prin acest gest de a numi şcoala noastră «Vasile Posteucă» înseamnă că avem a ne mândri cu el.”

 În incinta şcolii a fost deschis un muzeu etnografic care cuprinde costume populare din zonă, obiecte tradiţionale, icoane pictate pe sticlă şi lemn. Un stand special este acordat lui Vasile Posteucă, unde sunt aşezate cărţi scrise de el („Cartea de cântece româneşti” publicată la Madrid în anul 1953, cu o Prefaţă de Aron Cotruş, „Băiatul drumului”, „Icoane de dor” şi „Poeme prigonite”) şi un portret al său.

La manifestare au fost prezenţi delegaţii din judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Iaşi, Vaslui. Au mai fost prezenţi reprezentanţi ai vieţii culturale româneşti din regiunea Cernăuţi. Din partea judeţului Suceava a fost o delegaţie compusă din viceprimarul comunei Dumbrăveni, Sorin Ababei, secretarul primăriei, Mihai Chiriac.

Moderatorul acţiunii a fost academicianul Vasile Tărâţeanu care prin forţa sa de convingere a reuşit să atragă sponsorizări de la autorităţile judeţului Alba pentru bustul lui Vasile Posteucă. În luarea sa de cuvânt, academicianul a evidenţiat personalitatea lui Vasile Posteucă, amintind celor prezenţi că în nordul Bucovinei din fosta noastră Patrie istorică s-au ridicat multe personalităţi care au făcut cinste naţiei române. Preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, în luarea sa de cuvânt a evidenţiat la rândul său rolul marelui cărturar spunând că personalitatea lui Vasile Posteucă face parte din patrimoniul cultural naţional. Aici trebuie să mai amintim faptul că domnul Ion Dumitrel a fost cel care a sponsorizat şi bustul Aniţei Nandriş, din satul Mahala, cea care a stat 20 de ani în gulagul siberian. Judeţul Bistriţa-Năsăud a fost reprezentat de o delegaţie condusă de vicepreşedintele CJ, Alexandru Pugan, un om la rândul său dăruit cauzei românilor nord-bucovineni şi cu o voce deosebită, plină de căldură. O altă prezenţă a fost cea a criticului literar Ion Filipciuc, care în luarea sa de cuvânt a vorbit despre Vasile Posteucă, el fiind cel care a scris şi o carte „Băiatul satului” unde vorbeşte despre viaţa lui. La microfon s-a mai aflat şi ziaristul cernăuţean Ion Creţu, un veteran al publicisticii nord-bucovinene. Vicepreşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugan, a spus: „Am ajuns să ne întâlnim pentru a aduce salutul românismului din Ţara Năsăudului. Vasile Posteucă a fost un român plecat de pe aceste locuri şi astăzi se întoarce acasă şi îmi exprim bucuria că pot fi martorul acestui eveniment deosebit. Pe noi ne leagă aceeaşi credinţă, credinţa ortodoxă”, interpretând melodia „Să nu uiţi în veci, creştine!” Am reţinut un vers semnificativ momentului, care dă şi titlul materialului de faţă – „Nădejdea noastră urcă dealul!”. Au mai luat cuvântul şeful Secţiei Raionale de Învăţământ Hliboca, preşedintele Asociaţiei culturale „Pro Bucovina şi Basarabia” din Iaşi, Ion Burghea, care a evocat şi el personalitatea sărbătoritului. Ion Filipciuc a mulţumit organelor locale evidenţiind rolul ştiinţific al lui Vasile Posteucă în cultura românească. La sfârşit a avut loc un moment artistic susţinut de elevii şi de artiştii amatori prezenţi la eveniment.

Vasile Posteucă, ca personalitate proeminentă românească născută în satul Stăneşti, nu a avut parte să aibă pus tricolorul pe bust, chiar dacă bicolorul ucrainean se afla. De ce nu şi tricolorul românesc? Pentru a nu fi interpretat cu rea-voinţă, ori nu au avut un tricolor ori nu le-au permis, ori s-au temut să-l pună. Echipa de filmare a TVR a fost purtată cu vorba două zile pentru a nu putea intra în şcoală.

În şcoală nu am văzut scris nimic în limba română, în afara numelor elevilor absolvenţi de pe panoul de absolvire. Şcoala este bine întreţinută.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: