Măneuţi

Serbarea copiilor – sărbătoarea comunităţii

Măneuţi, sat din componenţa comunei Frătăuţii Vechi. În locul numit Mâlituri se află un sit arheologic datat din epoca medievală, secolul al XV-lea.

Localitatea a fost înfiinţată de colonişti secui, care au venit din Transilvania; tocmai de aceea ea a purtat numele de Andrasfalva. Acum populaţia este preponderent românească şi de religie ortodoxă.

Sarbatoarea-copiilor_3M-a bucurat şi onorat invitaţia dnei Virginia Drahta, cadru didactic şi prieten vechi, de a participa la o întâlnire cu elevii şcolii, care urma să dea şi o serbare şcolară, iar eu să le vorbesc despre modul în care mi-am realizat cărţile. Iar bucuria a fost şi mai mare când mi-a comunicat că a fost invitată şi dna Oltea Lungoci, poetă recunoscută. Întâlnirea urma să aibă loc la căminul cultural din sat; şi, sincer să fiu, n-am înţeles de ce trebuie să se ţină la căminul cultural. Nu mă laud deloc când afirm că aveam emoţii până când am păşit pragul şcolii, dar ele s-au risipit ca prin farmec când am văzut atâţia copii, pentru că în mijlocul lor mă simt ca peştele în apă, mai ales că toţi spectatorii s-au ridicat în picioare şi ne-au aplaudat. Oare meritam?…

Sala căminului cultural, arhiplină, era împodobită de sărbătoare, iar pe scenă vedeai de toate: măsuţe, scăunele, scoarţe şi ştergare şi icoane pe pereţi şi pe măsuţe, în mijlocul scenei chiar o sobiţă, pe plita căreia copiii să încălzească ceara pentru închistritul ouălor. Coşuleţele de pe măsuţe parcă erau pregătite pentru a merge cu pasca la sfinţit. Imediat, la un semn al doamnelor, într-o linişte şi o ordine desăvârşite, s-au urcat pe scenă vreo 30 de copilaşi, toţi îmbrăcaţi în frumoase costume populare bucovinene. Şi-a-nceput activitatea lor. Activitatea de bază era închistritul ouălor, dar, în timp ce lucrau, copiii au spus poezii, au cântat, au spus proverbe, zicători şi ghicitori. Toate se refereau la Paşte şi la venirea primăverii. Versurile au fost din Eminescu, Alecsandri, Coşbuc, Topârceanu. A fost superb! Din cele spuse de copii am aflat istoria Paştelui, cum se obţin culorile vegetale, tehnica vopsirii ouălor, motivele care se desenează pe ouăle închistrite, motivele care se desenează pe ouă, diverse istorii despre Paşte. Am remarcat cu mare plăcere acurateţea exprimării copiilor, uneori foarte accentuată, precum şi cunoaşterea la perfecţie a scenariului. Exprimare copiilor s-a făcut în savurosul grai local. N-au avut nevoie de sufleor. Am aflat de la directorul şcolii că scenariul manifestării a fost scris de dna Virginia Drahta, ajutată de dna Liliana Ionesi şi dna Iuliana Isopescu.

Sarbatoarea-copiilor_2Am ascultat apoi trei eseuri şi două poezii prezentate de cinci fetiţe din clasele V-VIII. Fie că era vorba despre mamă, bunică sau Iisus, compoziţiile au fost foarte bune. Exprimare corectă, frazare pe măsură, punctuaţie respectată, fraze potrivit de lungi. Autoarele lor m-au uimit. Şi, pentru aceasta, le şi menţionez numele: Carmen Juravle, Maria-Violeta Botezat, Valeria-Zina Cernovschi, Cosmina Popovici şi Denisa Gâza. Fetelor, aveţi un mare talent! Cultivaţi-l cu grijă şi cu respect pentru el!

Dna Virginia Drahta, fără să ne întrebe, ne-a făcut nişte prezentări ca şi cum eram candidaţi la intrarea în Academia Română. Dar eu cred că trebuia să vorbească mai puţin despre maturi, în centrul activităţii erau ei, copiii. Apoi ne-a dat cuvântul…

Dna Oltea Lungoci le-a vorbit copiilor despre compunerea unei poezii, urmărirea firului călăuzitor, cum se respectă tema şi despre subiectele celor două volume de poezii pe care le-a compus şi tipărit. Apoi a recitat magistral poezia „Binecuvântează, Doamne, Bucovina!”. Pur şi simplu, cred că-n sală n-a suflat nimeni cât a recitat poezia.

Dna Veronica Moscaliuc, preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor „G. Tofan” din fostul judeţ Rădăuţi, i-a înmânat dnei înv. Liliana Ionesi o diplomă de excelenţă pentru întreaga activitate pe care-a desfăşurat-o în cadrul acestei asociaţii.

Eu le-am vorbit copiilor despre cartea mea „Arbore, străveche vatră de etnografie şi folclor”, îndemnându-i să culeagă tot ce se poate despre folclorul şi etnografia locală, să tezaurizeze şi să valorifice, pentru că foarte multe lucruri se pierd şi astfel sărăceşte poporul nostru. Din cartea „La sfat cu semenii mei” le-am prezentat câteva personaje de excepţie, a căror activitate m-a impresionat foarte mult.

În finalul activităţii, dl prof. Nicolae Făurescu, directorul şcolii, a prezentat un scurt bilanţ al activităţilor desfăşurate. Înainte de a-i invita pe copii şi adulţi să participe la întrecerile sportive, i-a îndemnat să guste din sarmalele din uriaşele oale cu care intraseră câteva mame în cămin.

În timpul scenetei, o fetiţă a spus că „Omul gospodar se cunoaşte după casă, grădină şi ogor”. Corect! Iar eu adaug că un adevărat cadru didactic se cunoaşte şi după activităţile în afară de clasă cu elevii săi. Şi cum la Măneuţi ai ce vedea, conchid că şi aici sunt cadre didactice adevărate, de excepţie, care-şi respectă crezul şi care, după aplauzele furtunoase culese de la părinţii copiilor, sunt foarte respectate, iar munca lor este apreciată de comunitate.

În faţa cadrelor didactice, a copiilor, a părinţilor lor şi a autorităţilor locale, autorul acestor rânduri îşi scoate cu respect pălăria şi face o adâncă reverenţă.

Text şi foto:

prof. GH. DOLINSKI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: