Reducerea uşoară a incertitudinilor legate de menţinerea Greciei în zona euro şi revenirea zvonurilor privind întârzierea spre iarnă a momentului în care Rezerva Federală americană va majora dobânzile din SUA au creat cadrul pentru o şedinţă mai calmă pentru leu, care s-a depreciat consistent acum două zile faţă de principalele valute.
Cursul euro, care crescuse marţi la 4,4508 lei, maximul ultimei luni şi jumătate, a coborât la 4,4290 lei.
Piaţa valutară s-a deschis la 4,4390 lei, nivel apropiat de cel de la închiderea de acum două zile, după care euro a coborât până la 4,42 lei. Tranzacţiile de la ora 14 se realizau între 4,4240 şi 4,4250 lei.
Media dolarului american, ale cărui cotaţii fluctuau în piaţa valutară între 4,10 şi 4,143 lei, a coborât de la 4,1655 la 4,1007 lei.
Cursul monedei elveţiene, a cărei volatilitate faţă de euro se rezuma la 1,023 – 1,03 franci, a scăzut de la 4,3384 lei, maximul ultimelor trei luni, la 4,3161 lei.
Leul continuă să rămână defazat comparativ cu celelalte monede din regiune. Dacă acestea s-au apreciat acum două zile, în timp ce leul pierdea în faţa euro circa 1%, ieri speculatorii au preferat marcările de profit, astfel că moneda poloneză s-a depreciat la 3,983 – 4,01 zloţi, iar cea maghiară la 298,1 – 300,6 forinţi.
Perechea euro/dolar, care a alunecat marţi până la 1,0661 dolari, creştea ieri la 1,0716 – 1,0799 dolari.
La aprecierea euro a contribuit declaraţia lui Benoît Coeure, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, care a afirmat că „vom continua să extindem lichiditatea disponibilă pentru băncile din Grecia atât timp cât acestea sunt solvabile şi au garanţii adecvate, aşa cum se întâmplă în prezent”. Acesta a precizat, de asemenea, într-un interviu acordat unei publicaţii din Grecia, că „zona euro are nevoie de Grecia la fel de mult cum Grecia are nevoie de euro”.
Comentarii