Slujitor al bisericii ortodoxe – preotul cărturar bucovinean Petru Rezuş

PETRU-REZUSNăscut în oraşul Rădăuţi la 22 iunie 1913, Petru Rezuş a urmat şcoala primară în oraşul natal şi cursurile secundare la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi”. Studiile teologice le-a urmat la Universitatea din Cernăuţi (1931-1935), după care a făcut specializări în psihologie şi filosofie la Universităţile Strasbourg, Oxford, Cambridge şi Viena (1935-1938). A lucrat ca profesor de psihologie şi dogmatică la Academia Teologică din Caransebeş, profesor de limba latină la Liceul „Traian Vodă”, profesor de apologetică şi morală la Facultatea de Teologie din Cernăuţi şi apoi la Universitatea din Bucureşti. Preotul Petru Rezuş a avut o strălucită carieră didactică, pregătind multe generaţii de teologi.

În anul 1935, preotul Petru Rezuş a debutat în cultură prin Almanahul literar-cultural în care a publicat versuri şi proză şi a colaborat la publicaţiile: Revista Bucovinei, Luceafărul, Naţiunea, Ramuri, Cronica, Viaţa Românească, România literară, Contemporanul ş.a. Între lucrările publicate menţionăm: Biserica lui Bogdan Vodă din Rădăuţi, Suceava, 1948; Dochiţa-împărătiţa. Basme şi poezii populare din Ţara de Sus, Editura Minerva, Bucureşti, 1972; Poeme, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1973; Contribuţii la istoria oraşului Rădăuţi, Bucureşti, 1974; Poezii, Bucureşti, Editura Litera, 1974; Sub umbra sfinxului, Ontario, Canada, 1975; Blana ursului din pădure, Bucureşti, Editura Creangă, 1976; Pe urmele lui Ion Creangă, Bucureşti, Editura Eminescu, 1977; Mihai Eminescu, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983 ş.a.

Ultima carte, Aron Pumnul, reprezintă o adevărată monografie a celui care i-a fost profesor lui Mihai Eminescu şi în care sunt redate şi alte momente semnificative pentru Bucovina: primirea lui Aron Pumnul de către Iraclie Porumbescu şi, respectiv, primirea aceluiaşi profesor în familia bătrânului Doxachi Hurmuzachi.

În lucrarea despre Mihai Eminescu, preotul Petru Rezuş a prezentat şi Serbarea de la Putna din anul 1871.

La împlinirea a 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna, studenţii români din Viena au hotărât să transforme aniversarea într-o serbare naţională. Autorităţile austriece au manifestat mai mult decât suspiciuni, încercând să interzică această manifestare; au reuşit însă amânarea ei pentru anul 1871. Din comitetul de organizare condus de Ion Slavici a făcut parte şi Mihai Eminescu în calitate de secretar, alături de alţi studenţi: Petru Pitei, Pamfil Dan, Sterie Ciurcu, Vasile Morariu, Ion Cocinschi şi Elie Luţia. Aici, la Putna, Eminescu a participat la serbarea „de suflet românesc”, serbare importantă prin idei, costumul nostru naţional, depunerea pe mormântul lui Ştefan ce Mare a unei urne de argint cu pământ din toate teritoriile româneşti şi prin gestul colonelului Boteanu care şi-a depus centironul de aur pe mormânt, dar şi prin muzica lăutarilor conduşi de vestitul Grigore Vindireu. Tot aici a cântat şi elevul Ciprian Porumbescu care, după ce a terminat de cântat, cu un entuziasm deosebit a alergat la tatăl său, spunând cuvintele devenite celebre: „Tată, am cântat Daciei întregi!”.

Un moment cu semnificaţie este faptul că, în drum spre Putna, unde trebuia să ajungă pentru pregătirea serbării, Eminescu a fost găzduit de preotul Ioan Mândrilă din Rădăuţi şi primit de prefectul Rădăuţilor Oreste Renney. Pe clădirea unde a locuit preotul Ioan Mândrilă, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina şi Primăria municipiului Rădăuţi au ridicat o placă memorială, moment care mi-a provocat mândrie, onoare şi apartenenţă la un important demers memorialistic. Ulterior, placa a fost coborâtă, deoarece nu erau certitudini ştiinţifice pentru această trecere a lui Eminescu prin Rădăuţi sau din alte motive. Aşa se întâmplă când se înmulţesc eminescologii!

Între anii 1975-1982 am avut o bună comunicare cu preotul cărturar Petru Rezuş – convorbiri telefonice, scrisori, întâlniri nemijlocite, dar şi prin ruda sa, Mircea Trufin, din Rădăuţi. Ca fost absolvent al Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi”, se interesa de manifestările culturale din liceu, de publicaţiile realizate de profesori şi elevi, de aniversări, evocări şi vizite ale unor personalităţi etc.

S-a stins din viaţă la 5 mai 1995.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: