„Fără Dumnezeu nimic nu se poate”

IMG_1210Scriitorul Alexa Paşcu s-a întâlnit duminică, 5 aprilie, în sala „Pictor Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, cu iubitorii de literatură cu ocazia lansării volumului de proză „Pelerin în Ţara Sfântă” şi a volumului de poezii „Şoapte în amurg”. Cele două cărţi au fost prezentate de monahia Elena Simionovici, de la Mănăstirea Voroneţ, scriitorii Nicolae Cârlan, Ovidiu Vintilă şi Ioan Ţicalo, cărora li s-au alăturat din public Mihai Vitcu, fost profesor al autorului, şi profesorul Mihai Radu, cel care a asigurat corectura celor două cărţi.

Printre puţinii scriitori care scriu despre Tabor

Monahia Elena Simionovici a spus că a citit cartea „Pelerin în Ţara Sfântă” cu mare interes, nu atât pentru a mai afla câte ceva despre locuri pe care le ştia şi minunile despre care se vorbeşte: „Am citit-o cu atenţie pentru că distinsul scriitor nu este un slujitor al literelor, ci al cifrelor. Pe mine m-a interesat în această carte ce a trăit acest om, dedicat şi receptiv la frumuseţe. Pentru mine Taborul înseamnă foarte mult şi despre minunile de pe Tabor se vorbeşte foarte rar. Toţi care merg la Ierusalim scriu despre venirea Sfintei Lumini, despre întoarcerea râului Iordan, despre izvorul nesecat la Maicii Domnului, dar aici am găsit pentru prima oară scris despre ceva ce se petrece pe muntele Tabor. Şi acest lucru m-a uimit şi o să vedeţi că o să vă uimească şi pe dumneavoastră”.

O carte scrisă cu har

Redescoperirea paşilor lui Hristos din Ţara Sfântă împreună cu un grup de pelerini români, ghidaţi de un preot care ştia istoria fiecărui loc pe unde treceau, l-a determinat pe Alexa Paşcu să scrie „Pelerin în Ţara Sfântă”. Scriitorul Nicolae Cârlan a spus că ziua de Florii (cea a lansării – n.a.) ne obligă să îl însoţim pe Alexa Paşcu pe traseele pe care le-a parcurs în excursia la locurile sfinte. N. Cârlan a precizat că volumul este scris de un om cu îndeletniciri îndelungate, cu destul har şi cu incluziuni pe care le-a socotit «mistificări», cu referire la unul dintre personaje, Neculai din Dorohoi, care produce tot hazul în excursia din Israel. Sunt întâmplări reale şi, chiar dacă pelerinii merg din mănăstire în mănăstire, din biserică în biserică, ca în viaţa de toate zilele sunt necesare astfel de momente care să îi scoată din preocupările pe care le au şi care înlătură monotonia. „Ceea ce m-a impresionat este că nu autorul face prezentarea obiectivelor, locurile pe unde a fost sunt prezentate prin gura ghidului, părintele Ciprian. Este adevărat că acel ghid s-a străduit să-i satisfacă pe excursionişti, dar cartea a fost scrisă mult mai târziu, astfel că ceea ce spune ghidul este îmbrăcat într-o formă care nu aparţine ghidului, ci este a scriitorului. În această carte nu sunt inventate trăirile la care ne face şi pe noi părtaşi. (…) Alexa Paşcu este un scriitor care pe mine m-a câştigat, m-a impresionat…” a spus Nicolae Cârlan.

Ghid informativ pentru pelerini în Ţara Sfântă

Alexa Paşcu

Alexa Paşcu

Mândria de a fi fălticenean întru efervescenţa culturală a localităţii şi tradiţia de a lansa cărţi în fiecare lună la Fălticeni a fost apreciată de scriitorul, istoricul şi criticul literar Ioan Ţicalo. Unul dintre cei care produc un asemenea fenomen la Fălticeni este, potrivit lui, şi Alexa Paşcu, care în ultima vreme a publicat poezie, proză scurtă şi roman.

Ioan Ţicalo a considerat cartea ca fiind mai mult decât un jurnal de călătorie, un ghid informativ pentru pelerini în Ţara Sfântă, scris sub impulsul sentimentelor trăite de autor în timpul unei astfel de călătorii. Ioan Ţicalo s-a referit şi la cele două aspecte pe care le tratează cartea „Pelerin în Ţara Sfântă”. „Unul ar fi cel pe care îl trăieşte pelerinul în sine şi care naşte întrebarea: mai e nevoie de e o asemenea carte care face o concurenţă destul de puternică internetului şi filmelor care ilustrează destul de bine aceste locuri? Cartea are în interior o implicare afectivă destul de puternică a scriitorului şi asta este foarte important. Îl vedem pe scriitor dând personalitate interiorului şi zbuciumul său în unele locului”, a spus Ioan Ţicalo. Al doilea aspect scos în evidenţă este faptul că „Pelerin în Ţara Sfântă” tratează şi problemele care pot apărea într-o astfel de călătorie, cum ar fi o întâlnire cu „băieţii cu ochi albaştri” în aeroport.

Pe lângă informaţii legate de călătorie, cartea conţine date istorice foarte riguros documentate cu privire la fiecare obiectiv vizitat şi cu trimiteri la citate biblice.

„Şoapte în amurg”, o carte a speranţei pe care lumina lui Hristos o revarsă peste muritori

Volumul de poezii „Şoapte în amurg”, o carte care se află într-o relaţie de continuitate cu cea despre care s-a vorbit mai sus, a fost prezentat de scriitorul Ovidiu Vintilă. Este o carte în care trăirea, credinţa şi această căutare de sine sunt prezente la fel ca în „Pelerin în Ţara Sfântă”, ceea ce l-a determinat pe Ovidiu Vintilă să considere că între cele două cărţi există o legătură ca între vasele comunicante.

„Alexa Paşcu este un sentimental, părerile sale scriindu-le aşa cum îşi intitulează şi primul fascicol al cărţii, «Cu sufletul deschis». Poetul consideră volumul un dar care a izvorât din iubirea pentru literatură şi frumos. Alexa Paşcu scrie pentru logos, dar şi pentru ceea ce înseamnă frumosul. De asemenea, el reuşeşte prin intermediul visului să se desprindă de spaţiul cotidian, să iasă în afara timpului său, visând sfere mai înalte şi reuşind o conciliere prin cântec şi poezie. A doua secvenţă a volumului, «Sub cerul iubirii», se deschide cu un poem în care găsim o instanţă lirică pregătită să primească tot ce-i oferă dragostea. Convins fiind că în permanenţă există posibilitatea unui nou început, autorul crede că dragostea va înflori. Natura se dezvoltă în paralel cu iubirea, apusul binecuvântând unirea sufletelor. Dragostea devine starea unică şi pură care determină autorul să-şi găsească pacea. Volumul conţine şi o a treia parte, «O lume zbuciumată», în care mesajul transmis este unul religios. Alexa Paşcu susţine că lumea pe care fiinţa umană se străduieşte să o cunoască este legată de fapt de natura umană interioară, care, rămasă în beznă, nu va putea fi descoperită. De fapt, aceasta este şi marea temere a lui Alexa Paşcu. Mai mult, autorul susţine că lumea trebuie să se schimbe pentru a se salva, iar salvarea constă în spiritul creştin şi adevărul purificator, exemplu fiind poemul «Regăsire». Cartea este una a speranţei pe care lumina lui Hristos o revarsă peste muritori, acum, înaintea Sfintelor Paşte. Putem spune că volumul reprezintă un parcurs interior al lui Alexa Paşcu care este mereu dispus să-şi analizeze relaţia cu sine şi cu Dumnezeu. O carte a căutărilor şi a tensiunilor, până la urmă, în acest spaţiu nu doar exterior ci mai ales interior” a spus Ovidiu Vintilă.

 

O viaţă dedicată cuvântului

Alexa Paşcu a mulţumit vorbitorilor pentru recenziile şi comentariile de la dubla lansare de carte, celor prezenţi care i-au fost alături, precizând că şi-a dedicat şi şi-a dus viaţa în numele cuvântului, iar „din acest cuvânt vreau să vă împărtăşesc şi dumneavoastră fie prin poezie, fie prin proză. Încercările de început au fost de poezie, apoi a venit şi proza, şi după cum aţi observat peste tot exisă cuvântul lui Dumnezeu, pentru că fără Dumnezeu nimic nu se poate. Aceasta rămâne deviza mea, pentru că am observat că, de unul singur, orice faci în ziua de duminică, fără să participi la Sfânta Liturghie, se duce pe apa sâmbetei. (…) Chiar şi în prima carte a mea, «Libertatea zborului», scrisă înainte de 1989, am poezii cu tentă creştinească. Închei cu un poem din cartea «Şoapte în amurg», în care mă spovedesc. Poate că dacă nu aş fi fost între dumneavoastră, aş fi fost în mănăstire. Un părinte mi-a spus: «Dumnezeu ţi-a dat un dar şi trebuie să înmulţeşti talantul. Caută acel talant şi înmulţeşte-l». Rugăciunile mele sunt în poezie şi în proză şi aduc în faţa dvs. ceea ce gândesc eu” au fost gândurile cu care Alexa Paşcu şi-a încheiat discursul.

Alexa Paşcu a citit şi una dintre poeziile scrise în urmă cu peste 30 de ani; apărută în primul volum, „Libertatea zorului”, despre care consideră că îl caracterizează.

Aprecieri privind activitatea literară a scriitorului Alexa Paşcu au mai fost făcute de poetul şi gazetarul sucevean Ion Paranici, fost redactor-şef al ziarului „Crai nou”, de poeta Mihaela Grădinaru, prof. Lenuţa Rusu, artistul plastic Gabriel Todică.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: