Performanţă cu echipamente uzate şi săli de curs supraaglomerate

Inspecţiile şcolare desfăşurate în primul semestru al anului şcolar în curs au scos la iveală că există preocupare pentru valorificarea echipamentelor şi dotărilor, însă de cele mai multe ori profesorii sunt cei care cumpără materiale didactice, iar tehnica IT este în general uzată.
Cu ocazia prezentării raportului de activitate al Inspectoratului Şcolar, al unităţilor conexe şi de învăţământ, în cadrul reuniunii semestriale de management instituţional, de la Liceul Teoretic „Filadelfia”, de vineri, 27 februarie, inspectorul şcolar general, prof. Gheorghe Lazăr, a susţinut că unele dintre problemele cu care se confruntă unităţile şcolare au fost evaluate prin inspecţii tematice.
În acest sens, pentru derularea optimă a inspecţiilor au fost stabilite obiective, proceduri şi instrumente de lucru, cu scopul centralizării de date, verificării activităţii din ateliere, cabinete şi laboratoare, biblioteci şcolare/CDI-uri, cabinete şi laboratoare IT, săli şi terenuri de sport.
În urma inspecţiilor tematice, inspectorii şcolari au constatat în teritoriu că în majoritatea unităţilor şcolare există preocupare pentru valorificarea utilităţilor, resurselor, echipamentelor şi dotărilor existente, iar impactul efectuării orelor în cabinetele şi laboratoarele şcolare se reflectă în rezultatele obţinute de elevi la examenele naţionale, olimpiade şi diferite concursuri, precum şi la simpozioane sau la alte activităţi.
Lazăr a susţinut în faţa directorilor de şcoli că, indiferent de disciplină, punctul forte al materialelor şi resurselor de tip IT asigură facilitarea înţelegerii de către elevi a fenomenelor prin utilizarea vizualizării prin grafice sau animaţii şi le dezvoltă astfel elevilor competenţe cheie despre ştiinţă şi tehnologie.
De asemenea, în raportul prezentat, inspectorul şcolar general a mai arătat că beneficiul activităţilor eficiente desfăşurate cu elevii, prin valorificarea resurselor din biblioteci, se reflectă în nivelul comunicării, al implicării elevilor în proiecte care necesită studiu individual şi documentare.
Inspectorul general a mai punctat că deprinderile de documentare ştiinţifică, antrenarea elevilor în proiecte educaţionale, cercuri de lectură, ateliere de scriere creativă ori în colectivele de redacţie ale unor publicaţii, anuare, reviste, au contribuit la dezvoltarea de competenţe cheie şi a abilităţilor de viaţă complexe.
Cu toate acestea, în urma verificărilor efectuate, inspectorii şcolari au depistat şi numeroase probleme ce necesită rezolvare. Astfel, în raportul semestrial întocmit se arată că din lipsa spaţiilor şcolare sau din dorinţa funcţionării unităţii într-un singur schimb, majoritatea cabinetelor sunt şi săli permanente de clasă.
Gheorghe Lazăr a afirmat că dotarea cabinetelor şi laboratoarelor este minimă, în mare parte materialele didactice sunt achiziţionate sau confecţionate de către cadrele didactice, iar tehnica IT este în general uzată şi în puţine unităţi şcolare a fost parţial înlocuită, lipsa licenţelor de ultimă generaţie complicând situaţia disciplinelor TIC.
În şcolile verificate, inspectorii au mai constatat că numărul de calculatoare din laboratoare este mult mai mic faţă de numărul elevilor dintr-o clasă, în unele cazuri fiind vorba de 40 de elevi la 25 de unităţi PC.
Cât priveşte terenurile de sport pe care elevii ar trebui să le folosească, în mediul rural nu există suficiente săli şi terenuri de sport şi nici spaţii amenajate corespunzător pentru activităţile sportive. Raportul IŞJ mai arată că există un grad ridicat de uzură a terenurilor de sport exterioare, iar sălile de sport nu sunt dotate cu materiale şi mijloace didactice suficiente.
De asemenea, un alt punct atins de inspectorul şcolar general îl reprezintă fondul de carte din bibliotecile şcolare, care este învechit, uzat fizic sau insuficient, din cauza absenţei din buget a resurselor financiare, iar condiţiile în care lucrează bibliotecarii sunt în multe şcoli improprii.
Totodată, există încă şcoli care nu au cabinete sau laboratoare de chimie, fizică sau biologie şi nici material didactic specific.
„În general, conducerile de şcoli depun eforturi pentru a asigura facilităţile necesare pentru efectuarea aplicaţiilor practice de către elevi, în laboratoare, cabinete, ateliere, biblioteci/CDI-uri şi săli de sport. Din păcate se constată, de la an la an, diminuarea numărului de laboratoare funcţionale în şcoli, transformarea lor în săli de clasă permanente din cauza spaţiilor insuficiente, învechirea fondului de carte din biblioteci, uzura morală a aparaturii de laborator, precum şi organizarea şi utilizarea activităţilor practice demonstrative şi ocazionale (susţinerea lucrărilor de grad I, comisii metodice, cercuri pedagogice)” a concluzionat inspectorul şcolar general prof. Gheorghe Lazăr.