Din lecţiile şi cărţile de istorie, din informaţiile dobândite de la posturile de radio şi televiziune şi din articole de presă, inclusiv din propria noastră experienţă de viaţă, am ajuns la convingerea că poporul român este un popor paşnic, inteligent, cu apartenenţă la Ţară şi la semeni şi capabil de fapte pe măsură. În comunicarea curentă avem termeni precum muncă, convieţuire paşnică, bună-cuviinţă, sinceritate şi hărnicie, întrajutorare, bună comunicare şi bună înţelegere ş.a.m.d., iar aceste sintagme exprimă adevăruri din comunităţile noastre locale – sat, comună, oraş, municipiu şi capitală de judeţ. Iată că au venit peste noi vremuri când ne „îmbogăţim” vocabularul şi învăţăm semnificaţiile unor noi cuvinte, frecvent utilizate aproape peste tot, inclusiv în liniştitele şi frumoasele comunităţi rurale. Se vorbeşte despre descinderea poliţiştilor şi procurorilor, mascaţii, anchete şi întocmiri de dosare penale, audierea presupuşilor vinovaţi şi a martorilor, procese penale, arestări, arestări sub control judiciar, condamnări, după gratii, celulă (cameră din puşcărie), retrocedări, fraude, disjungeri etc. Astfel de cuvinte au năvălit peste noi, ne tulbură liniştea şi concentrarea la învăţătură, muncă, activitate gospodărească şi administrativă, ne fac de râs în faţa vecinilor şi ne îndeamnă la reflecţii şi noi conduite. La noi, în Bucovina, pentru aceste fapte este consacrată sintagma „ne merge vestea!”. Câţi români oare nu se mai mândresc cu parlamentarii lor din colegii şi din ţară şi cu demnitarii din Guvern sau din alte structuri administrative centrale? Oare câţi români mai au încredere în oamenii cu atribuţii sociale din România? Cât a mai rămas din admirabila noastră sintagmă „Sunt mândru că sunt român”, care exprimă apartenenţa la etnia de român şi la România? Îmi pare rău că sunt adunaţi la un loc toţi politicienii, din toţi cei 25 de ani, şi puşi sub astfel de întrebări, evaluări şi acuzaţii !
Zilnic lista foştilor lideri în politică, azi acuzaţi din diferite motive, se extinde, iar dezvăluirile ne cutremură. Este un act de igienizare socială şi suntem de acord cu acest proces care se cuvine dus până la capăt. Ceea ce nu se întâmplă însă, deocamdată, priveşte recuperarea sumelor, terenurilor şi a imobilelor furate, mai cu seamă în ultimii zece ani. Un astfel de demers al autorităţilor din justiţie ar fi şi unul patriotic; nu mai vorbim de respectarea tuturor plătitorilor de impozite şi taxe. Aşteptăm un astfel de comportament juridic, în caz contrar ne vom adresa instituţiilor şi persoanelor competente, înainte de a purcede şi la alte demersuri democratice. Nu suntem mulţumiţi doar cu recuperarea sumei anunţate de 350 de mii de lei de la Miron Mitrea sau de anunţarea pagubelor produse bugetului statului de Varujan Vosganian! Mai-marii vremurilor noastre, precum Viorel Hrebenciuc, Ionuţ Costea, Vladimir Cohn, Cristian Borcea şi alţii au conturi mari în Elveţia, se vorbeşte despre sute de conturi. Dar nu asta este vinovăţia, ci ar trebui să aflăm de unde provin aceste sume de bani care au ajuns în conturile din Elveţia. Şi ar mai trebui să ştim şi în care alte ţări au unii români deschise conturi, pentru a afla apoi provenienţa lor.
Se cuvine să aducem în prim-planul discuţiilor şi articolelor din presă şi lideri politici importanţi sau foşti foarte importanţi despre care nu se mai aude sau se aude puţin faţă de dimensiunile furturilor făcute în anii regimului Băsescu. Îi avem în vedere pe Berceanu, Boc, Anastase Roberta, Mircea Băsescu, Ion Olteanu, Adrian Sârbu ş.a.
Numai Gabriel Sandu, fostul ministru al comunicaţiilor în Guvernul Emil Boc, a dezvăluit furtul din bugetul statului român a cca. 2.450.000 lei despre care ştie cui au fost destinaţi, dar şi în ce scop. Aşteptăm ca doamna Elena Udrea, aflată acum după gratii, să ne spună care sunt alte mari sume şi care politicieni au beneficiat de ele. Sperăm s-o facă dacă va rămâne singură în puşcărie cu sau fără zugrăveli şi mobilier nou! Depinde şi de ceea ce consideră oportun „strategul” de conduită pentru situaţii excepţionale, domnul fost preşedinte de Ţară cu şi împotriva românilor timp de zece ani. Socotim că sursa alternativă de informaţii între cei doi „conducători de ţară” –Traian Băsescu şi Elena Udrea – continuă. Altădată această sursă alternativă avea în vedere modalităţile de sustragere din averea Ţării a banilor şi bunurilor pentru propria persoană sau pentru rude şi apropiaţi, iar acum are în vedere cum să se apere de dezvăluirile efectuate de organele de specialitate ale statului român – poliţie, procuratură, parchet şi judecătorie.
Aşa cum se ştie din înţelepciunea populară, până la urmă adevărul iese la iveală. Dar pentru asta este nevoie de timp şi trudă; şi sper că ambele vor fi în consens. Mai am o curiozitate pe care n-o să o aflu eu şi anume: cum va fi descrisă etapa aceasta de zece ani, adică cele două mandate de preşedinte, 2004-2014, în viitoarele manuale sau cărţi de istorie a României. Spun aceasta întrucât o etapă asemănătoare nu este posibil a se repeta în ţara noastră niciodată. Şi tot curiozitate este pentru mine modul în care Băsescu Traian se raportează la această etapă. În prezent prioritare rămân însă „retrocedările” terenurilor, imobilelor şi banilor către statul român. Aici îşi vor exprima oamenii legii – procurori, judecători, avocaţi – apartenenţa la adevăr şi la poporul român.
Comentarii