„La sfat cu semenii mei”

– note de lector –

2015-02-12-12-54-59_3367În municipiul Rădăuţi, în ziua de 10 februarie 2015, în sala Bibliotecii „Tudor Flondor”, a fost lansată cartea „La sfat cu semenii mei”, autor profesor Gheorghe Dolinski. La manifestare au participat mulţi intelectuali din localitate, din Dorneşti, Horodnic, elevi de gimnaziu şi liceu interesaţi de noile apariţii editoriale. Cartea a apărut la Editura „Ion Prelipcean”, Horodnic, este prefaţată de redactorul-şef al ziarului „Crai nou”, L.D. Clement, care, în chip original şi onorant, îl numeşte pe autor „profesorul cronicar de la Arbore”.

În cele 282 de pagini autorul a cuprins cele zece capitole după cum urmează: I. Sfânta noastră credinţă ortodoxă, II. Mihai Eminescu şi limba română, III. Cinstind istoria neamului românesc, IV. Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, V. Păstrând tezaurul strămoşesc, VI. Avem un tineret minunat, VII. Personalităţi, VIII. Prezentare cărţi, IX. Din evenimentele cetăţii şi X. Viaţa sindicală. În „Postfaţa” cărţii, dl Gheorghe Dolinski face frumoase şi sincere mărturisiri privind această apariţie editorială şi în special cu privire la semeni, aşa cum acest termen a fost adus şi în titlul cărţii. Menţionăm că în carte au fost cuprinse doar o parte dintre articolele publicate în ultimii 4-5 ani de autor în ziare locale şi centrale, începând cu ziarul „Săptămânalul de Rădăuţi” şi terminând cu „Tribuna învăţământului” sau „Flacăra lui Păunescu”. Cele mai multe articole au fost publicate în ziarul „Crai nou” din Suceava.

În primul capitol, „Sfânta noastră credinţă ortodoxă”, sunt evocate Biserica „Sfânta Treime” din Arbore de pe vremea hatmanului Luca Arbore, înălţarea la „Oarză” a unei troiţe, corul bisericii, pelerinajele cu credincioşii, sfintele sărbători de Crăciun şi Paşte ş.a. Activităţile privind aniversarea şi comemorarea lui Mihai Eminescu din capitolul „Mihai Eminescu şi limba română”, organizate la Biblioteca „Tudor Flondor”, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Rădăuţi, Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, Şcoala Negostina – Bălcăuţi, CARP „Speranţa” au fost susţinute de prof. Carmen Andronache, preşedinta Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, ing. Mircea Irimescu, Luca Bejenariu, prof. univ. dr. Nicolae Pomohaci, Sextilia Crăciun, Gheorghe Dolinski, Ilie Romaniuc, Victor Iosif etc. „Sărbătoarea limbii române este una încărcată de emoţie. Nu trebuie să uităm nici măcar o singură secundă că Mihai Eminescu este creatorul limbii române literare” spunea prof. Luca Bejenariu. Şi în capitolul privind istoria neamului românesc, autorul aduce evenimente culturale de la Todireşti, Vicovu de Sus, Gura Humorului, Frătăuţii Vechi, Rădăuţi ş.a. La Rădăuţi, la Casa de Cultură, a avut loc o manifestare culturală, la 28 noiembrie 2014, pentru evocarea Actului Unirii Bucovinei cu România şi la care au prezentat comunicări prof. univ. dr. Ştefan Purici, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, conferenţiar Vlad Gafiţa şi dr. Lucia Olaru Nenati de la Botoşani, după care s-a desfăşurat un program cultural-artistic amplu, interesant şi plin de învăţăminte. Identitatea pentru românii din Bucovina şi din România a fost o altă preocupare redată în paginile acestei cărţi, cu manifestările culturale de la Dorneşti, Vicovu de Jos, Todireşti, Grăniceşti, Frătăuţii Noi, Rădăuţi ş.a.

La Dorneşti, bunăoară, învăţătorul Gheorghe Aga a înfiinţat un muzeu etnografic cu o mulţime de obiecte de valoare, dar a înălţat şi „Troiţa Dascălilor Dorneşteni”, cu 129 de nume pe ea. Iată ce consemnează profesorul cronicar Gheorghe Dolinski: „Şi, dacă treci prin Dorneşti peste superba pasarelă, musai trebuie să faci un popas şi în centrul comunei, unde, pentru a-i cinsti pe cei care au trudit pe ogorul şcolii şi a le păstra veşnică amintire, se înalţă «Troiţa Dascălilor Dorneşteni», care le-au dat lumina cărţii. În dreapta, pe uliţa şcolii, şi-a purtat paşii Mihai Eminescu, poetul nemuritor, în drumul său, în anul 1871, spre marea serbare de la Putna”.

Transmiterea către tineri a valorilor cultural-istorice româneşti se face şi prin antrenarea la astfel de activităţi a elevilor din gimnazii şi licee, iar, mai recent, prin Cenaclul „Mignon” condus de poetul Constantin Georgescu.

Cum să nu fie de interes evocarea unor personalităţi între care Sofia Vicoveanca, Grigore Vieru, acad. Dimitrie Vatamaniuc, Gheorghe Buliga, I.E. Torouţiu, Pavel Ţugui, acad. Radu Tudose, acad. Liviu Ionesi, când acestea au ajuns să reprezinte domeniul la nivel naţional?

Au fost aduse în carte şi personalităţi din oraşul Siret: Mihai Teliman, Teodor Ştefanelli, Simion Florea Marian, Ion Popescu-Sireteanu, Nicolae Simionovici etc.

În ultimele capitole sunt redate câteva lansări de carte şi anume: „Monumente istorice şi artistice” – autor Pavel Ţugui, „Familia Isopescu în mişcarea naţională din Bucovina” – autor Petru Bejinariu, „Sistemul social-politic rădăuţean” şi „Locuri şi oameni” – autor Gavril Crăciun ş.a.

Capitolele Din evenimentele cetăţii şi Viaţa sindicală încheie acest volum încărcat de informaţie privitoare la viaţa culturală, şi nu numai, din Bucovina istorică. Menţionăm că un rol important, poate cel mai important, în comunicarea şi relaţiile cu românii din regiunea Cernăuţi o realizează Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, în care activează în calitate de secretar al Consiliului Director autorul cărţii – profesorul Gheorghe Dolinski. Aş fi aşteptat ca la sfârşitul fiecărui articol cuprins în cele zece capitole, grupate frumos şi raţional, să fi găsit notat ziarul sau revista în care a fost publicat şi mai multă iconografie cu activităţile culturale din Cernăuţi şi alte localităţi din regiunea Cernăuţi cu populaţie majoritară românească.

Cred că „profesorul cronicar” va face eforturi pentru a continua publicarea de lucrări spre binele tuturor celor care păstrează legătura cu pagina de carte despre şi din Bucovina istorică.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: