O lucrare de interes general: „Tunuri la porţile Bucovinei, 1914-1918. Cronică ilustrată“

             doina-001                 doina

Pare că Paul Braşcanu şi-a pus în plan să ne uimească, nu numai prin faptul că publică lucrare după lucrare (după „Năluci pe ape. Plutaşii”, iată şi o cronică ilustrată despre Războiul cel Mare, cum se spunea în epocă), cât, îndeosebi, prin nevoinţa de a se apleca asupra unor fapte, situaţii şi evenimente consemnate de imagini, martore ale unei tragedii pe care partea de ţară numită Bucovina a trăit-o timp de patru ani, între 1914-1918. Cel care, pentru noi, a iscodit în „colbul vremii”, a făcut ce n-au făcut alţii şi, ca să nu rămână „lucru nelucrat”, a adunat conştiincios şi a pus cap la cap fotografii vechi, de la faţa locului, de pe unde s-a purtat războiul, devenite, între timp, mărturii istorice, mai credibile decât poveştile de război ale participanţilor.

De fapt, această cronică ilustrată este subtitlul lucrării de mari dimensiuni intitulată „Tunuri la porţile Bucovinei, 1914-1918”, Editura STEF, Iaşi, 2015, cu care autorul comemorează un secol de la declanşarea Primului Război Mondial, în 560 de pagini, hârtie velină, ţinută grafică de excepţie, în cincisprezece capitole, inegale ca întindere, deopotrivă de interesante şi instructive. Primele şase capitole (I – Evenimentele, II – Armatele, III – Tehnica militară, IV – Personalităţi, V – Însemne militare. Stampile, VI – Oameni şi locuri din Bucovina anilor 1914-1918) ocupă cea mai mare parte din lucrare, însă o imagine întregită, veridică despre războiul care a cuprins Bucovina şi pe oamenii ei, poate fi obţinută parcurgând cu ochii minţii celelalte capitole: VII – Transporturile (aerian, pe apă, terestru), VIII – Telecomunicaţiile, IX – Propaganda, X – Munca, Rechiziţiile, XI – Refugiaţi. Prizonieri, XII – Asistenţa medicală, XIII – Execuţiile, XIV – Cimitirele militare, XV – Fotografii de război.

Autorul consemnează conştiincios sursele de informare, lucrări de specialitate, lucrări generale, ziare şi reviste, a umblat prin Biblioteca digitală a Congresului Statelor Unite ale Americii şi a Universităţii din Toronto şi nu uită să mulţumească Bibliotecii Naţionale a Austriei, de la care a obţinut o bună parte din materialul ilustrativ. De asemenea, în „Cuvânt înainte”, în care se arată „…că această lucrare s-a născut din ideea de a oferi ceva util semenilor mei…”, autorul îi înscrie pe toţi aceia care, din „altruism şi generozitate”, i-au pus la dispoziţie colecţiile lor de fotografii de epocă, între care aflăm nume din Austria, Anglia, Olanda, lângă ale celor care l-au încurajat şi sprijinit: ing. Radu Ciocan, primar al comunei Ciocăneşti, Ilie Boncheş, primarul municipiului Vatra Dornei, şi ing. Mezdrea Viluţ, primar al comunei Poiana Stampei.

Gândindu-mă la răbdarea cu care autorul a adunat materialul ilustrativ, am făcut efortul de a număra pentru mine şi pentru eventualii cititori şi observatori 2448 de imagini, reproduceri după fotografii – cuprinzând, în principal, figuri de soldaţi şi ofiţeri, locuri unde s-au desfăşurat lupte, clădiri şi instalaţii distruse, cimitire şi spânzurători, figuri de împăraţi şi comandanţi militari, dar şi de ţărani, oameni simpli, aflaţi sub povara evenimentelor. Nu lipsesc imaginile cu fete şi femei îmbrăcate în costumul popular românesc; acurateţea imaginii face să poţi desluşi motivele cusute pe altiţe, aceleaşi ca şi astăzi. La cele 2448 de fotografii se adaugă reproduse 34 însemne militare, stampile, reproduceri din chemări, ordonanţe adresate populaţiei, articole din ziarele vremii, atenţionări şi interdicţii, precum şi hărţi cu dispunerea armatelor. Aşa, de exemplu, este reprodusă chemarea împăratului Franz Joseph (1848-1916) din 20.07.1914, intitulată „Către popoarele mele!”, dar şi certificatul de deces al arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, asasinat la Sarajevo la 15/28 iunie 1914, folosit ca pretext pentru declanşarea războiului (p.7-11).

Să ne întrebăm, împreună cu autorul, cum a fost posibil ca Bucovina, cea mai mică ţară a monarhiei, să fie ocupată de trei ori de trupele ruse… Putem spune că Bucovina nu a făcut obiectul unei preocupări pentru întărirea capacităţii de apărare. Din această cauză, graniţa de nord a Bucovinei era slab apărată de Divizia 43, în care fuseseră încorporate regimentele bucovinene 22 şi 41, pe când hotarul de est, dintre Prut şi Nistru, era apărat de corpul de jandarmi, aflat sub comanda maiorului Eduard Fischer. Cu oameni neinstruiţi, cu glotaşi fără arme, Bucovina a fost ocupată de trei ori de trupele ruseşti şi de fiecare dată locuitorii au fost acuzaţi de pactizare cu duşmanul, trimişi în lagăre de concentrare sau executaţi prin spânzurare, specialitate austro-ungară, de către cel care-i cunoscut drept „călăul Bucovinei”, Eduard Fischer.

Nu-i aducem ncio vină autorului – că nu-i istoric sau că nu are pregătire de specialitate în acest domeniu; el înregistrează conştiincios, în prima parte, „cea vorbită”, părerile unor autori despre război şi desfăşurarea în spaţiu şi timp a acestei prime conflagraţii mondiale. Tocmai de aceea, se cuvine să lămurim problema eroismului în război. Cei care, dintre românii bucovineni, au trecut graniţa în România, între care şi vămeanul Iorgu G. Toma, au fost consideraţi de stăpânire trădători, că au fugit de încorporare. Dar românii care au luptat în armata austro-ungară, pentru „drăguţul de împărat”, sunt eroi mai de soi decât cei care, începând din 1916, au adus servicii mari României, luptând pe frontul Oituz-Mărăşeşti, dându-şi viaţa pentru unitatea românilor?

În Primul Război Mondial au fost folosite arme noi: tancurile şi aviaţia, dar tot pentru prima dată a fost folosită propaganda defetistă care a cuprins armata rusă, dornică de pace şi de schimbări politice majore, sub conducerea lui Lenin şi Troţki. Evenimentele din Rusia au avut urmări negative asupra mersului războiului pe frontul de est. Cu toate acestea, România şi-a putut realiza idealul naţional, situaţie marcată pozitiv în paginile cărţii.

Partea ilustrată despre care am amintit ne aduce războiul în faţa ochilor; din cele 64 de localităţi din Bucovina, 20 sunt din partea de Bucovină „cea prea uşor cedată”, cum îi spun eu: Valea Cosminului, Cernăuţi, Văscăuţi, Sniatin, Glitt, Seletin, Nahala, Mamorniţa, Kolomeea, Vijniţa, Boian Sadagora, Iurcăuţi, Rărancea, Okna, Voievodeasa, Doroşăuţi, Dobronăuţi, Toporăuţi şi Zastavna. Din Bucovina rămasă, sunt ilustrate toate localităţile de pe valea Dornei şi Bistriţei, dar şi de pe valea Moldovei şi Moldoviţei. Multe imagini sunt din Dorna Candrenilor, Dorna, Câmpulung şi Vama. Pentru cine vrea să simtă grozăviile războiului, duhoarea morţii, în primul rând, fie că sunt maturi, sau elevi, ori studenţi, altfel decât din filme şi cărţile de şcoală, îi îndemn să deschidă Cronica (de război) ilustrată, alcătuită cu pasiune şi dăruire de Paul Braşcanu.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: