Tinerii, din ce în ce mai narcisişti pe Facebook

Ce spun psihologii despre nevoia de „selfie-uri”?

selfie1În contextul în care Facebook a devenit un canal în care „selfie-ul” este din ce în ce mai răspândit, numai 11,9% dintre utilizatorii din România recunosc că motivul principal pentru care accesează reţeaua este pentru promovarea imaginii personale. În acelaşi timp, marea majoritate (73,6%) declară că foloseşte Facebook strict pentru socializare, potrivit studiului „Facebook, between socialization and personal image promotion”, publicat în The Communication and Marketing Journal.

Deşi nevoia de socializare reprezintă un comportament normal, chiar dacă vorbim de lumea reală sau mediul online, potrivit psihologilor, tulburările de comportament apar atunci când utilizatorii, în special aparţinând generaţiei tinere, pun mai mare accent pe promovarea sinelui şi mai puţin pe procesul de socializare.

Fenomenul selfie poate conduce la narcisism, depresie şi anxietate în rândul tinerilor

Chiar dacă fotografiile selfie reprezintă un simplu instrument de autopromovare, acest fenomen poate deveni periculos pentru societate, deoarece formează o generaţie de narcisişti, cred psihologii.

„În mediul online întotdeauna va fi cineva mai frumos, mai deştept şi mai sus decât tine, lucru care răneşte, iar imaginea de sine poate fi afectată. Din acest punct de vedere, Facebook este o piedică în calea comunicării, apropierii dintre oameni. Din cauză că petrec foarte multe ore pe reţelele de socializare, tinerii de azi nu mai ştiu să construiască relaţii interumane funcţionale din care să primească atenţie, iubire şi validare. Aceste nevoi şi trebuinţe nefiind satisfăcute în viaţa reală, ei şi le satisfac în lumea virtuală” este de părere psihologul Iuliana Fulas. De asemenea, specialistul consideră fenomenul selfie ca fiind „o formă de narcisism, un strigăt după atenţie întemeiat pe singurătate şi apare din dorinţa a fi iubiţi, validaţi de ceilalţi, din dorinţa de a umple un gol din suflet”.

Motivul principal pentru care majoritatea tinerilor aleg să-şi facă selfie şi să posteze aceste fotografii în reţelele sociale online, potrivit psihologului, este stima de sine scăzută şi nevoia de atenţie şi validare.

www.romanidecentenar.ro

Psihologul afirmă că o fotografie selfie promovează doar aspectul fizic, nu şi alte calităţi, iar comparaţia cu „idealurile de frumuseţe” pe care mass-media le promovează şi ridicarea aspectului fizic la nivel de valoare absolută poate duce la dezvoltarea unor probleme emoţionale. „Un comentariu negativ, o glumă sau puţine like-uri la o fotografie selfie îi împinge pe mulţi tineri la gesturi extreme. Vizionarea fotografiilor selfie sau a statusurilor unor persoane care par a fi perfecte şi fericite poate duce către o stimă de sine scăzută, anxietate şi depresie” crede psihologul Iuliana Fulas.

Selfie-ul este un mod neautentic de a menţine echilibrul interior

IulianaFulas„Tinerii trebuie să înţeleagă că, folosite moderat, fotografiile selfie pot fi unelte pozitive în exprimarea sinelui, dar atunci când postează selfie-uri în exces caută, de fapt, aprobarea celor din jur, caută validare şi menţinerea unei imagini de sine pozitive. Selfie-urile sunt un mod neau-tentic de a menţine echilibrul interior” consideră psihologul Iuliana Fulas.

Specialistul spune că nu e nimic anormal să căutam atenţia, aprobarea, validarea în relaţia cu celălalt, însă acestea pot fi benefice doar în relaţii interumane directe, bazate pe comunicare, iubire, intimitate, emoţii şi sentimente profunde. „A crea o prietenie cere timp, contact vizual real, trebuie să simţi, să vezi, să auzi persoana respectivă, cunoaşterea reală este vitală şi aduce un echilibru ce nu-l vom mai căuta în lumea virtuală” declară psihologul Iuliana Fulas .

Pentru a preveni generarea stării de depresie şi anxietate, psihologul le recomandă părinţilor să monitorizeze timpul petrecut de copiii lor pe Facebook, iar orice schimbare apărută în comportamentul copiilor/tinerilor să fie un semnal de alarmă, deoarece în spatele unui banal selfie se pot ascunde multe frustrări şi sentimente negative. De cealaltă parte, psihologul Iuliana Fulas crede că tinerii ar trebui să se analizeze atent, punându-şi câteva întrebări de bază: Cine sunt eu?, Ce cred despre mine?, De ce sunt singur/singură?, De ce nu am contacte reale? Ce temeri am?, Mă simt neîmplitit/ă?, Cum fac să-mi rezolv aceste probleme? Iar următorul pas este consultarea unui specialist. (Plus Communication)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: