„Nu se poate ca o comună cu 100 de locuitori să primească mult mai mult decât una cu peste zece mii de locuitori”

ursaciuc-baisanuPrimarii militează de ani de zile pentru asigurarea unui buget de funcţionare pentru primării, însă alocările de la bugetul de stat trebuie să mai ţină cont de populaţie, sumele de cofinanţare, de lungimea infrastructurii, de corpurile de iluminat, de complexitatea serviciilor oferite de respectivele administraţii locale, dar şi de statutul de staţiune de interes local sau naţional, susţine primarul oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, făcând referire la faptul că prin modificarea legislaţiei, Guvernul nu a mai alocat fonduri de echilibrare a bugetelor locale, ceea ce a dus ca aceste oraşe să nu poată face investiţii în acest an. Edilul-şef humorean, care este şi vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că a discutat cu ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, căruia i-a prezentat faptul că modul prin care a fost efectuată alocarea de fonduri nu face altceva decât să descurajeze încasarea de fonduri la bugetele locale. Primarul oraşului Gura Humorului a menţionat că i-a explicat ministrului finanţelor că s-a ajuns la discrepanţe mari, cum ar fi că municipiul Adjud, cu 11.000 de locuitori, primeşte pentru echilibrarea bugetului local 11,7 milioane de lei, în timp ce oraşe precum Comăneşti sau Târgu Neamţ, cu peste 25.000 de locuitori, nu au primit nimic. „Nu se poate ca o comună cu 100 de locuitori să primească mult mai mult decât una cu peste zece mii de locuitori”, a spus Ursaciuc. El a mai declarat că în cazul oraşului Gura Humorului, care are un buget propriu de 13,9 milioane de lei, de zece ori mai mare decât în urmă cu 10 ani, această creştere fiind generată de proiectele cu fonduri europene implementate, în valoare de 59 de milioane de euro, la care cofinanţarea Primăriei este de 7 milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost primite de la bugetul de stat, iar pentru 5 milioane de euro au fost accesate credite. „Numai pentru cofinanţare am de achitat 6 milioane de lei pe an”, a spus Ursaciuc. Primarul oraşului Gura Humorului a arătat că în acest an, în bugetul local, nu are alocate fonduri pentru investiţii şi că este greu ca şi în aceste condiţii să asigure funcţionarea, subliniind că acest oraş, care este şi staţiune de interes naţional, trebuie să asigure servicii şi pentru cei circa 100.000 de turişti care vin anual. Ursaciuc a mai spus că proiecţia bugetară pe care o conturase anul trecut se baza pe eşalonarea pe următorii cinci ani stabilită de CJ Suceava cu avizul Finanţelor Publice, dar care nu mai are nicio legătură cu realitatea. El a menţionat că din cele 213 oraşe din ţară, un număr de 110 oraşe nu primesc sume de echilibrare sau primesc sume foarte mici. Ursaciuc a declarat că a propus ministrului finanţelor ca în acest an, în primele două trimestre, să fie asigurate sumele de funcţionare pentru aceste localităţi, urmând ca la rectificarea bugetară de la mijlocul anului să fie alocate sume mai mari. Totodată, în cadrul discuţiilor cu Vâlcov, Asociaţia Oraşelor din România a cerut să fie identificate noi surse pentru bugetele locale din impozitul pe venitul agricol, din pensii, din taxa pe stâlp, sau din redevenţa pentru resurse minerale care, în prezent, sunt colectate în totalitate la bugetul de stat. Ursaciuc a spus că nu s-a semnat niciun protocol în urma acestor discuţii, dar că se aşteaptă ca guvernanţii să acţioneze astfel încât să nu falimenteze localităţile care au reuşit să se dezvolte. „Altfel, iau şi eu o măsură populistă şi spun locuitorilor să nu plătească impozite şi taxe pentru că nu pot face nimic şi vom ajunge în rândul localităţilor care vor primi bani de la buget”, a mai declarat vicepreşedintele AOR.

Repartizarea fondurilor a fost stabilită în şedinţa de miercuri a Guvernului, ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, afirmând că „ingerinţa politică” a fost redusă la maximum, în sensul în care atât consiliile judeţene (CJ), cât şi celelalte autorităţi publice locale vor primi direct de la Finanţe aceste sume şi nu vor mai fi consilierii judeţeni şi consiliile judeţene care vor stabili sumele pentru fiecare localitate în parte. Ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, a precizat la finalul şedinţei, că toate localităţile vor avea de miercuri la dispoziţie sumele corespunzătoare bugetului pe acest an. Potrivit lui Vâlcov, nicio comună nu va avea un buget mai mic de 1,5 milioane lei, bugetul unui oraş nu va fi mai mic de 6 milioane lei, un municipiu va avea venituri bugetare de minimum 20 milioane lei, niciun municipiu reşedinţă de judeţ nu va avea mai puţin de 50 milioane lei şi niciun consiliu judeţean sau judeţ nu vor avea alocate mai puţin de 80 milioane lei. „Acest lucru înseamnă o descentralizare totală, în sensul în care sumele sunt transmise direct către autorităţile publice locale prin intermediul Ministerului Finanţelor. Ministerul nu face decât să aplice formula din legea care a fost aprobată de către Parlament, o formulă care conţine referire la numărul locuitorilor (55% influenţă), suprafaţa judeţului (15% influenţă), respectiv lungimea drumurilor judeţene şi comunale (30%). De asemenea, ingerinţa politică a fost redusă la maxim, în sensul în care atât consiliile judeţene, cât şi celelalte autorităţi publice locale vor primi direct de la Finanţe aceste sume, nu vor mai fi consilierii judeţeni şi consiliile judeţene cei care vor stabili sumele pentru fiecare localitate în parte”, a declarat ministrul de finanţe. El a adăugat că peste 2.000 de localităţi, din zone defavorizate, vor avea o creştere majoră a bugetelor. Vâlcov a arătat că există o localitate cu majorare de chiar 900%, respectiv de la un buget de 150.000 lei la unul de 1,5 milioane lei. „Aplicând această formulă timp de cel puţin 4 ani de zile, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene nu vor mai avea, inclusiv cei din zonele sărace, niciun motiv pentru care în anul 2018 să nu avem în toate localităţile apă, canal şi sistemul de educaţie în sensul reabilitării şi modernizării şcolilor”, a afirmat Vâlcov.

Iniţiativă legislativă prin care punctul de salarizare din sectorul bugetar să fie corelat cu creşterea salariului minim

Angajaţi din sistemul bugetar cu calificare mai mare şi vechime mai mare, primesc mai puţini bani decât cei care au vechime mai mică şi calificare mai mică, a declarat, joi, liderul PNL Suceava, deputatul Ştefan Alexandru Băişanu, arătând că nu s-a modificat punctul de salarizare pentru ca toţi salariaţii să se poată angaja de la aceeaşi bază. Într-o conferinţă de presă, preşedintele PNL Suceava a spus că salariul minim în anul 2009 era de 796 de lei, iar în prezent este de 1050 de lei. Un salariat angajat în urmă cu mai mulţi ani primeşte mai puţini bani decât unul care este angajat acum. Potrivit lui Băişanu, în prezent, 60 la sută din angajaţii din administraţia publică locală au salariul minim pe economie, iar din iulie, când salariul minim pe economie va ajunge la 1.100 de lei, se va ajunge ca 80 la sută să aibă salariul minim pe economie. Liderul liberalilor suceveni a anunţat că va depune o iniţiativă legislativă prin care punctul de salarizare din sectorul bugetar să fie corelat cu creşterea salariului minim.

„Vrem să fie introduse în noul Cod Fiscal noi resurse financiare pentru bugetele locale. Exact cum spunea Ursaciuc. Dacă vrem descentralizare, să fie la mod real şi nu doar scriptic. Orice primărie se vede în imposibilitatea de a se folosi de taxele şi impozitele care sunt luate de pe activitatea locală.

La Iaşi am discutat necesitatea de a pune pe hartă o autostradă care să lege Moldova de UE şi Transilvania. În Moldova toate veniturile sunt la jumătate faţă de vestul ţării. Din cauza a ce? Lipsa de infrastructură. Dacă unirea faptică s-a făcut prin munca şi devotamentul unor patrioţi români, astăzi unirea se poate face prin infrastructura care să lege Moldova de ţară. Şi cer preşedintelui CJ să termine şoseaua de centură şi aeroportul.”

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: