PSD nu-şi găseşte calea

După pierderea alegerilor prezidenţiale, formaţiunea de guvernământ a intrat într-o perioadă de frământări interne, o criză de leadership care, în loc de reforme, pare să le aducă revolte şi schisme. Unii vectori de opinie social-democraţi acuză strategia greşită de campanie, se îndoiesc de viitorul social-democraţiei româneşti şi al guvernării, vor „să-şi ia partidul înapoi” sau să construiască alt PSD.

Din păcate, tulburările din PSD duc deja la destabilizarea majorităţii parlamentare, şubrezită prin plecarea UDMR, iar criza principalului partid al coaliţiei se va răsfrânge asupra guvernării, şi aşa atacată din toate direcţiile. Ca şi în alte perioade asemănătoare, atacurile cele mai ipocrite vin din rândul propriilor fruntaşi.

Eşec până la capăt

Cum s-a ajuns în această stare se ştie: lipsa democraţiei interne de partid, vizibilă încă de la începutul existenţei sale, acapararea funcţiilor pe alte criterii decât cele bazate pe valori morale, priceperi şi competenţe, comportamentul autarhic al liderului, neimplicarea partidului în luarea deciziilor politice… A nu se crede că astfel de necazuri n-ar avea şi alţii.

Aşadar, în loc de dreptate până la capăt, unul din vectorii de campanie care i-au provocat ratarea, au parte de eşec până la capăt. Au avut şi alţii parte de eşecuri, unii au reuşit să scape din strânsoare, alţii, nu. Ce va face PSD care, deocamdată, nu-şi găseşte calea?

Şi totuşi calea există

Iar ea nu poate fi decât una: social-democraţia, punct şi de la capăt. Atâta doar că aceasta trebuie pusă în fapte, nu numai în vorbe. De social-democraţie e nevoie în orice stat democratic. Deci curăţenie internă, cei pătaţi ori ineficienţi, cu tot cu responsabilii ultimului eşec, înapoi la munca de jos, reconstrucţie ideologică adaptată lui 2014…, un nou început pe baze moderne, europene. Orice compromis, orice întârziere pot provoca daune irecuperabile.

Numai că, deşi cunosc teoria de-a fir a păr, liderii pierzători nu sunt dispuşi să facă pasul înapoi, iar partidului îi lipsesc momentan responsabilii cu curăţenia. Ba chiar şi voinţa, dar totuşi încearcă să-şi inducă în eroare propriii membri prin aceleaşi păcate din campanie: manipulare, îngâmfare, linguşitori şi lăudători ţinuţi la mare preţ, contracarare a percepţiei publice, lansare a unor ţinte false…

O lecţie degeaba

Nu au învăţat mai nimic din eşecul repetat de a impune un preşedinte, iar asta se vede din reactivarea propagandei prin cele două posturi TV. Se reia avalanşa minciunilor, schimbându-se conţinutul şi vectorii: de vină sunt americanii şi Facebook-ul, comunistul Iliescu, agramatul Vanghelie şi veşnic căutătorul de funcţii, Mircea Geoană, complotistul. De autorii eşecului, nimic.

De la prim-ministru la vicepreşedinţi, repetă mecanic motive iluzorii: PSD trebuie să meargă până la capăt, să-şi salveze guvernarea şi partidul, să asigure pensiile şi salariile, să le facă dreptate dascălilor şi funcţionarilor cărora odiosul regim le-a tăiat salariile, trebuie să vină cu bugetul, să scoată lumea din iarna care se anunţă grea…, aşa că stau la guvernare.

Numai că propaganda menită să ascundă activitatea din spatele uşilor capitonate le trădează intenţia de a se ţine de scaune: înlăturarea vocilor critice, nerecunoaşterea greşelilor, neasumarea lor şi fugă de răspundere, căutarea unor merite în înfrângere, cică ar fi adunat cel mai mare număr de voturi…

Frica de schimbare

Că nu vor renunţa la compromişii Ponta, Dragnea, Ghiţă, Firea… se vede cu claritate. Însă nu poate exista partid socialist sau social-democrat („caviar”) cu lideri naţionali şi locali aflaţi în top 300 al celor mai bogaţi oameni din România, căci partidul cel mai bogat, cu membrii cei mai înstăriţi, cu baroni mai mulţi şi mai influenţi decât toţi ceilalţi la un loc, cu firme pitite ici şi colo pentru jecmănirea bugetului public, cu cei mai mulţi penali… e PSD. Rămâne o contradicţie în termeni care mă face să cred că adevăratul social-democrat e „bătrânul edec”, Ion Iliescu, singurul „sărac şi cinstit”. Dar cu Ion Iliescu în frunte nu cred că se mai poate defila.

E clar că PSD nu-şi găseşte calea şi, în plus, se îngrozeşte de viitor. Ca dovadă, ideile reformatoare se lasă aşteptate. Lipsesc soluţiile, iar timpul se grăbeşte. Nici speranţele nu le mai dau ghes.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: