Istoricul Daniel Hrenciuc valorifică izvoare inedite

În urmă cu un an stăteam de vorbă cu cercetătorul Daniel Hrenciuc. La acea dată preciza cu o oarecare amărăciune: “Am încercat de fiecare dată să-mi aduc propria contribuţie, indiferent unde m-am aflat. Însă politizarea aproape a oricărui demers profesional imprimă un anume destin – să mă exprim astfel – o anume traiectorie, oricărei iniţiative personale. Au fost, fireşte, şi iniţiative finalizate pozitiv, altele au rămas în stadiul (etern) de proiect. Au fost şi proiecte pe care nici măcar n-am apucat să le încep. Pur şi simplu aşa a fost. Aceste lucruri ţin acum de domeniul trecutului, nu prea mai are rost să mai vorbim despre ele. Rămân doar experienţele, împlinirile şi/sau dezamăgirile. Timpul pare a fi unul din principalii inamici atunci când ocupi o anumită funcţie. Trebuie să faci foarte multe, într-o perioadă de multe ori prea scurtă, presiunea este mare. Lucrurile adevărate, solide şi profunde se realizează însă numai în intervale de timp rezonabile. Când se va înţelege aceasta, lucrurile vor sta cu totul altfel”.

Iată ce ne-a declarat istoricul Daniel Hrenciuc la data de 21 ianuarie 2015:

“A fost un an bun, aş putea spune, întrucât am reuşit să public două volume consacrate evreilor din Rădăuţi şi germanilor din Bucovina, alături de publicarea unor articole în diferite reviste ştiinţifice şi participarea la o serie de conferinţe organizate în România şi străinătate. Am mai lucrat, întrucât am descoperit în arhive documente noi, la un nou volum consacrat polonezilor din România, nu doar din Bucovina, pe care îl voi publica în curând. Sunt date şi informaţii noi despre această temă de care mă ocup de peste un deceniu. Este vorba, printre altele, despre perioada comunistă, o perioadă extrem de complicată şi dificilă pentru întreaga societate românească, aici voi prezenta informaţii culese din arhive referitoare la viaţa polonezilor din România, activităţile pentru păstrarea identităţii etno-confesionale, despre Biserica romano-catolică ş.a. Există numeroase mărturii documentare care redau fidel multiple aspecte din viaţa unei comunităţi etnice şi confesionale în perioada unui regim totalitar, precum cel comunist din România, legate de eforturile, sacrificiile şi stăruinţele depuse în scopul păstrării propriei identităţi. Asemenea mărturii trebuie neapărat valorificate, cunoscute şi integrate într-un concept mai larg, legat de supravieţuirea în comunism. Este de presupus că aceste aspecte prezintă interes pentru cei care au trecut prin iadul comunist, inclusiv cei mai tineri care trebuie să cunoască în mod onest regimul comunist sub toate aspectele sale. Legat de tema avută în cercetare, sper să pot finaliza un alt volum consacrat vizitei lui Miron Cristea, primul patriarh al BOR, în Polonia, relaţiile şi preocupările acestuia de a sprijini Biserica frăţească din Republica a II-a Polonă condusă în respectiva perioadă către mitropolitul Dionisie, vizitele efectuate de Mihai (viitorul rege al României cu titlul de Mihai I, pe atunci voievod de Alba Iulia) în Polonia, alături de tatăl său, regele Carol al II-lea. Regimentul 57 Poznan a purtat numele monarhului român, tot aşa cum Regimentul 16 Dorobanţi Baia l-a avut drept comandant onorific pe Józef Klemens Pilsudski, creatorul Poloniei independente, un mare comandant militar al secolului XX. Este vorba despre Regimentului 16 Dorobanţi Infanterie „Baia – Mareşal Józef Pilsudski” a spus Daniel Hrenciuc.

Istoricul a mai precizat… “În măsura în care se va putea, voi mai publica, tot în această direcţie, un volum intitulat «Polonia între Est şi Vest», în baza valorificării unor izvoare inedite provenite din fonduri arhivistice puse între timp la îndemâna cercetătorilor. Istoria germanilor deportaţi la muncă forţată în URSS va forma tematica unui volum pe care-l voi publica, sper, în primăvara acestui an. Este o preocupare mai veche, legată de cercetările pe care le-am efectuat în arhivele CNSAS şi care merită tot interesul şi energia de care pot dispune în acest an. În aceste volume, am în vedere includerea unor informaţii depistate în cursul deplasărilor la CNSAS Bucureşti. Legat de aceste aspecte, aş adăuga surmontarea unor dificultăţi legate uneori de excesele birocratice, chiar lipsa de înţelegere a unor funcţionari pentru care naveta Rădăuţi-Bucureşti pare a fi identică cu deplasarea pe distanţa Dorobanţi-Pantelimon. Apelasem, cândva, discutând cu un confrate din Sibiu, la un parlamentar de Suceava, pentru a rezolva complicata chestiune a eliberării unor fotocopii. Cum după doi ani de aşteptare nu s-a rezolvat nimic în acest sens, m-am convins (până şi eu) de inutilitatea acestor demersuri. În rest, ar mai putea fi preocupări legate de ruşii lipoveni, tot în baza unor documente interesante, valoroase şi inedite, precum şi un alt volum despre care voi putea relata cu o altă ocazie. Le urez cititorilor ziarului Dvs. sănătate şi numai împliniri în noul an. Mulţumesc pentru interes.”

Cercetătorul Daniel Hrenciuc (despre care universitarul Florin Pintescu spunea nu demult că are o „vivacitate, o capacitate de muncă demnă de invidiat”) este autorul a numeroase studii despre minorităţile naţionale din Bucovina. În decursul anului 2014 a lansat cea de-a optsprezecea carte.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: