„Film american”

Iată că un raport al Senatului SUA (480 de pagini la vedere însumând informaţii din 6200 de pagini ce vor rămâne tăinuite pentru o perioadă „nedeterminată”) dezvăluie „un adevăr urât”, tratamentele inumane de constrângere folosite de oamenii CIA, specialişti în lupta contra terorismului, împotriva a 119 oameni reţinuţi ca suspecţi de activităţi în relaţie cu terorismul. Nici nu se spune limpede dacă respectivii au fost dovediţi vinovaţi în urma torturilor ce li s-au aplicat (s-ar părea că nu!), dar se înţelege că aplicarea unor astfel de proceduri a generat informaţii false, care i-au dus pe specialişti pe multe piste greşite; poate că inclusiv la reţinerea altor inşi, la constrângerea lor să vorbească… Altfel zis, la un moment dat, sub tortură, acuzaţii vor fi spus cam ce credeau că ar vrea să audă acuzatorii. Ca într-un film de război de odinioară sau ca într-un film american contemporan, în care se înfruntă Binele şi Răul, iar Binele câştigă întotdeauna; iar dacă nu-i aşa, înseamnă că trebuie să-i aşteptăm continuarea… Terorismul e o realitate, chiar dacă ni se pare una îndepărtată. Lupta împotriva lui, de asemenea; inclusiv părelnic îndepărtată, deşi chiar şi acest raport arată că România este pe harta acesteia. Dintre metodele ei, unele sunt „în contradicţie cu valorile” americane (preluate şi împărtăşite de o mare parte a lumii numite civilizate), după cum spune, cu eleganţă, preşedintele SUA, precizând că prin susţinerea acestor valori „nu înseamnă că devenim mai slabi, ci mai puternici”. Happy end (circumstanţial). Războiul dintre Bine şi Rău continuă. Vor dispărea, cândva, şi „victimele colaterale”?…